În timp ce-și depune semnătura pe legi controversate, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, ”se scuză” că nu are bani pentru agricultori. Oros se dovedește a fi mai prost ministru ca însuși Daea. Ăla măcar bătea câmpii, Oros îi vinde

Adrian Oros, ministrul Agriculturii, impus de Ludovic Orban peste capul Filialei Cluj a PNL, și-a depus semnătura pe un proiect de lege extrem de controversat, unul din categoria ”nu ne vindem țara, că o dăm pe bucăți”. 61 de deputați și senatori în frunte cu ministrul agriculturii Adrian Oros propun ca terenurile agricole să poată fi cumparate de către străini, chiar dacă nu sunt rezidenți în România si chiar dacă sunt doar samsari de terenuri, neavând nici o experiență in agricultură sau intenție de a exploata terenurile agricole.

De mai mulți ani, parlamentarii români (care cum le-a fost interesele) s-au opus legiferării unor condiții prin care înstrăinarea terenurilor agricole să fie făcută cu protecția intereselor economice naționale, sfidând toate comunicările Comisiei Europene cu privire la fenomenul de acaparare a terenurilor agricole de către străini. Mai mult, unii dintre aceștia au atacat la Curtea Constituțională legea care introducea condiția ca cei care cumpără terenuri să fi avut rezidența sau domiciliul în România de cel puțin 5 ani. După ce au eșuat și Legea 175/2020 a fost promulgată de către președintele Iohannis, cu o perseverănță de care nu dau dovadă atunci când ar trebui să lupte în interesul cetățenilor roomâni, al României, au luat-o de la capăt și există temerea că pregatesc cel mai mare tun imobiliar din istorie.

Proiectul de lege depus la Senat abrogă condițiile privind domiciliul si rezidența de minim 5 ani pe teritoriul național, dar și interdictiile de înstrăinare care erau de minim 8 ani de la data cumpărării terenurilor. Practic se transformă piața funciară românească într-o piață a samsarilor imobiliari care nu au nici o legatura cu agricultura ci doar cu specula imobiliară

Distrugerea fondului agricol și silvic din România are o istorie post decembristă destul de bogată. Parlamentarii români, prin legi date aiurea au distrus fondul funciar al României cu legea 1/2000 care a dus la fărâmițarea exploatațiilor agricole. Apoi au continuat distrugerea cu legea 247/2005 când sute de mii de hectare de păduri si teren din domeniul public al statului au fost mătrășite. Doar procurorii DNA și judecătorii știu câte acte de corupție au ajuns în fața lor în urma acestor legi.

Între timp, fermierii români o iau în freză aproape zilnic în așteptarea banilor promiși care fie nu mai vin, că se taie, fie ajung net diminuați. Că nu sunt bani decât pentru pensii speciale nesimțite și salarii de zeci de mii de lei pentru bugetari. Tocmai ce a aflat și țurcana de la Ministerul Muncii că: ”Sunt persoane angajate la stat cu venituri de 50.000 de lei pe lună”. De obicei acele persoane sunt pilele, cunoștințele și relațiile acestor nemernici care se declară uimiți în conferințe de presă.

Adrian Oros se dovedește a fi mai prost ministru ca însuși Daea. Ăla măcar bătea câmpii, Oros îi vinde

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a încercat joi, 18 martie, în cadrul unei conferințe de presă să justifice în fața fermierilor scăderile de sume pentru anul 2021 dar și lipsa despăgubirilor pentru secetă, care le-au fost promise agricultorilor pentru acest an. ”Eu nu aduc bani de acasă”, a declarat ca un mitocan ministrul ca o ”scuză” pentru tăierea unor programe și despăgubiri pentru acest an.

”Sunteți conștienți cu toții ca eu nu aduc bani de acasă, eu gestionez banii pe care îi primesc și încerc să îi drămuiesc așa cum stabilim împreună cu colegii și cu cei din mediul asociativ, în șa fel încât, pentru fiecare program în desfășurare să existe o finanțare cât mai bun posibilă. Repet, în limita alocărilor bugetare. Am spus-o și anul trecut. Nu este meritul meu anul trecut că au fost mai mulți bani și am putut să oferim sprijin și pentru secetă, inclusiv pentru acele măsuri de COVID. Anul acesta dacă vor fi bani, o să reușim iarăși, dacă nu vor fi bani, nu o să reușim, pentru că nu, repet, banii nu sunt meritul meu ca nu îi aduc eu de acasă”, a mai subliniat ministrul.

Fermierii sunt nemulțumiți de tăierea unor programe importante, cum ar fi Tomata dar și lipsa depăgubirilor pentru culturile de primăvară, care ar avea nevoie de 1 miliard de lei care să ajungă la fermieri. Ministrul spune că la nivelul MADR sunt mai multe discuții susținute cu asociațiile de profil pentru a găsi o soluție în privința compensărilor pentru fermierii care au avut pierderi din cauza secetei.

”La Comisia de Agricultură îmi amintesc exact ce am spus. Erau 4 variante dintre care cele două sunt cele de care v-am povestit. Cea de-a treia era plata proceselor verbale și cea de-a patra era scontarea proceselor verbale, asta însemna să existe la Ministerul Agriculturii, în buget, credite de angajament. Acestea erau cele 4 forme, dintre care 2 sunt realizabile pe bugetul pe care l-am primit, 2 vor fi realizabile dacă Ministerul Agriculturii primește alte sume. Fie credite de angajament, fie credite bugetare, dacă discutăm de credite bugetare vom plăti procese verbale, dacă discutăm de credite de angajament intră în calcul cea de-a treia schemă care am discutat-o și am agreat-o cu Asociațiile. Repet, am nevoie în buget de credite de angajament pentru cea de-a treia schemă”, a explicat ministrul.

Conform informațiilor disponibile pe site-ul MADR, din datele  întocmite de către comitetele județene pentru situații de urgență pe baza proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi,  s-a constatat că o suprafață de peste 1,2 milioane ha cu culturi înființate în primăvara anului 2020, au fost calamitate până la un procent de 100% pe areale agricole importante la nivel național, precum și faptul că la nivel teritorial s-au înregistrat județe situate în zonele de sud-vest, sud, sud-est și est ale țării, la care suprafețele cultivate au fost calamitate până la un procent de 100% și care depășesc semnificativ procentul de 50% din suprafața agricolă a județelor în cauză.

TOTUȘI: este extrem de interesantă poziția de luna martie a lui ADrian Oros, după ce în luna februarie anunța cu surle și trâmbițe: ”Banii pe subvențiile plătite fermierilor au intrat în conturi!”

”Vești bune! A fost rambursată în totalitate de către Comisia Europeană declarația FEGA a APIA, aferentă lunii decembrie 2020, iar suma rambursată este de 435.757.712,92 euro” - anunța, în 3 februarie, Ministerul Agriculturii.

În ceea ce privește despăgubirile pentru pagubele pricinuite de secetă, în august 2020, Oros iar trâmbița a victorie: ”Fermierii se pot înscrie la APIA cu cererile de plată în zece zile de la publicarea ordonanţei”.

"După ce noi am încheiat întâlnirea cu liderii fermierilor, Ordonanţa a plecat la Ministerul Finanţelor cu această sumă, de 850 milioane lei. Eu aş dori ca această ordonanţă să treacă foarte repede, dacă se poate şi mâine, în aşa fel încât, conform textului din Ordonanţă, în zece zile de la publicarea Ordonanţei, fermierii să se înscrie la APIA cu acele cereri de plată unde vor trece suma maximă, adică 925 lei, unde se adaugă procesul verbal şi datele bancare, iar în momentul în care cele zece zile expiră, în foarte scurt timp, banii vor fi viraţi în conturile fermierilor. Suma minimă calculată şi estimată astăzi de noi fiind undeva de 80%. Sigur că şansele sunt ca ea să fie mai mare, dar minimum 80% din cuantumul maxim este asigurat prin această alocare de 850 milioane lei", a susținut Adrian Oros într-o conferinţă de presă.

Unde sunt milioanele, frățică?”

Adauga comentariu