Din oras

Tetarom I, un proiect de peste 10 milioane de euro, finalizat după 5 ani de întârziere

După ani de amânări și creșterea constantă a nivelului de finanțare, Consiliul Județean Cluj anunță finalizarea investiției „Dezvoltare Parc Industrial Tetarom I, edificare Clădiri, Extindere şi Modernizare Infrastructură”. Un proiect ce trebuia să aducă noi investiții, prin accelerarea dezvoltării economice a județului Cluj, a fost realizat prin eforturi financiare colosale: peste 10 milioane de euro. 

”Finalizarea acestui proiect de aproximativ 10 milioane de euro, după un decalaj de 5 ani datorat alunecărilor de teren din zona Tetarom, e o realizare importantă a Consiliului Județean Cluj care extinde, astfel, capacitatea de găzduire a firmelor și a start-up-urilor”, notează președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, într-un comunicat al instituției.

Nici finanțarea masivă, nici decalajul de cinci ani nu par să știrbească din aura specifică acestei „realizări importante a Consiliului Județean Cluj”. Motivul este cât se poate de evident: întârzierile au fost cauzate de alunecările de teren. 

Lucrările de modernizare şi extindere cu 16,8 hectare a Parcului Industrial Tetarom I  au fost realizate de Asocierea formată din S.C ACI SA Cluj, S.C Nord Conforest SA şi S.C Electromontaj SA.

Lucrările de extindere a Parcului Industrial Tetarom I trebuiau finalizate în urmă cu cinci ani, dar de abia acum, Consiliul Județean Cluj a anunțat finalizarea investiției. Noile clădiri au fost în pericol din cauza alunecările de teren. 

“Consiliul Județean a recepționat mai multe obiective care au făcut obiectul acestui proiect european de extindere a infrastructurii de business, respectiv un imobil de birouri cu regim de înălţime D + P + 5E, un sediu administrativ, două hale de depozitare, o parcare auto și un drum tehnic de acces prin spatele halei numărul 2”, transmite CJ Cluj.

Din cauza multiplelor alunecări de teren din zonă, costurile pentru consolidarea versantului care susține dealul Hoia, în Parcul Industrial Tetarom, situat pe strada Tăietura Turcului, erau estimate la 11 milioane de euro, potrivit unui studiu realizat acum doi ani de o echipă de specialiști din cadrul Universității Tehnice Cluj Napoca. 

Zona parcului Tetarom și a celui Etnografic a fost permanent afectată de alunecări de teren, încă din momentul în care s-a luat decizia în privința construirii parcului industrial Tetarom, adică dinainte de 2000. Cu toate acestea, echipa de urbaniști a Consiliului Județean, împreună cu liderii instituției de la vremea respectivă, au decis că terenul din zonă e propice pentru construcția parcului și au trecut la realizarea investiției.

După primele săpături au apărut alunecările, iar investițiile realizate s-au făcut cu destul de mare efort financiar din partea Consiliului Județean, dat fiind faptul că alunecările care surveneau în urma săpăturilor afectau inclusiv permietrul parcului etnografic din vecinătate. În ciuda problemelor cu acest amplasament, s-a decis ca parcul să fie extins, mai ales că exista un program european de finanțare, care asigura 50% din costurile investiției. Consiliul Județean a accesat finanțarea și a demarat proiectul de extindere. În urma săptăturilor, s-au declanșat noi alunecări de teren.

În privința consolidării și stabilizării terenului Tetarom I, în 2011 erau lansate promisiuni conform cărora Parcul industrial Tetarom I trebuia să fie îmbogăţit cu o pădure ce se va întinde pe două hectare – acolo urmând să se realizeze şi câteva terenuri de sport. 

Într-o ședință a Consiliului Local Cluj, plenul a aprobat un PUZ propus de Hoia Sport Parc, cu tot cu recomandările Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca. Astfel, Hoia Sport Parc avea obligaţia de a împăduri aproape tot terenul pe care-l cesionase de la Tetarom. Procentul de ocupare a terenului nu putea fi mai mare de 10%, confom prevederilor din regulamentul urbanistic. Înainte ca Hoia Sport Parc să poată obţine autorizaţia pentru construirea terenurilor de sport, avea obligaţia de a finaliza programul de împădurire, conform propunerii Consiliului Local.

“Din discuţiile pe care le-am avut cu investitorul, aceste condiţii nu îl vor determina să nu îşi realizeze obiectivul. Va fi o zonă de agrement adecvată, iar investiţia va fi scoasă din exploatarea celor câteva terenuri de sport pe care le va amenaja”, au declarat cei de la Tetarom. “Sperăm ca şi alţi investitori să fie motivaţi să realizeze astfel de obiective de agrement, pe terenul de care dispunem în parcul Tetarom”, au completat aceștia.

În pofida alunecărilor succesive de teren, investiția prevedea un proiect mare, cu terenuri de tenis și cu terenuri de sport, plus vestiare, însă despre împădurirea care trebuia realizată înainte de a începe lucrările la terenuri nu s-a mai pomenit nimic.

Cu toate acestea, în 2013, Consiliul Judeţean Cluj demara un proiect european în valoare totală de peste 69 mil. lei (15,7 mil. euro), din care 30,7 mil. lei (7 mil. euro) reprezentau asistenţa financiară nerambursabilă, pentru extinderea parcului industrial Tetarom I cu o suprafaţă de 168.000 mp, pentru construirea mai multor hale şi sedii de birouri.

Iar în 2014, cu Pădurea Hoia curgând încet peste investiția Hoia Sport Parc, situată exact deasupra viitoarei investiții a Consiliului Judeţean Cluj, a fost emis ordinul de începere a lucrărilor de extindere cu 17 hectare a parcului industrial Tetarom I, contract în valoare de peste 42 mil. lei (9,5 mil. euro), fără TVA, câştigat de asocierea dintre companiile ACI Cluj, Electromontaj SA şi Nord Conforest. Investiţia era finanţată din fonduri comunitare, din Fondul European de Dezvoltare Regională şi din contribuţia CJ Cluj. 

CITEȘTE ȘI: Am făcut autopsia cadavrului TETAROM IV – o țeapă de 5 milioane de lei dată banului public. Smardoii de la CJ au platit peste UN MILION de euro pentru echipamente electrice care lipsesc cu desăvârșire!

CITEȘTE ȘIAflăm că cei din CJ Cluj se dau nevinovați pe bani publici. Între timp, Pădurea Hoia se ține de Legea Gravitației, iar Alin Tișe a mai dat niște bani noi pe soluții care nu și-au dovedit viabilitatea nici în trecut

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *