Bullying-ul este un fenomen întâlnit peste tot în lume, în toate școlile. În Cluj-Napoca, profesorii ezită să vorbească foarte deschis despre acest fenomen, iar conducerea Inspectoratului Școlar pare că nici nu prea știe ce este bullying-ul. Ce efecte poate să aibă asupra copiilor, ne explică specialiștii.
Universul copiilor este colorat precum un curcubeu. La școală, experiențele pozitive se împletesc cu cele negative: umilință, respingere și alte forme vizibile ale fenomenului numit bullying. Cât de frecvent se întâmplă și la Cluj și ce măsuri se iau?
Lecțiile de viață pe care le primesc copiii în curtea școlii îi marchează și de la simple glume și tachinări între colegi, lucrurile pot degenera în traume. Copiii care ascund în ei ce li se întâmplă poartă un bagaj de răni emoționale ani în șir. Fenomenul nu trebuie ignorat, doar pentru că violența îmbracă forme mai ușoare și nu se manifestă prin bătaie sau abuz fizic. Bullying-ul este termenul englezesc pentru un comportament de ostilitate, intimidare și terorizare manifestat de cineva.
Copiii, indiferent de vârstă, se șicanează între ei și unii se simt bine dacă joacă rolul de “terorist” cu cei mai mici ca vârstă, mai timizi, slabi sau cu cei care au un handicap fizic. Din păcate, șantajiștii de serviciu sunt trecuți cu vederea uneori de adulți sau se întâmplă în secret. Profesorii sunt destul de rezervați când îi abordezi în legătură cu acest subiect.
“Nu avem cazuri declarate. Noi încercăm să aplanăm conflicte. Doamna consilier are un proiect de prevenire a efectului de bullying cu o clasă din școală, este la început proiectul. Cazuri grave nu avem. Acuma că mai sunt situații tensionate între copii, pe astea le rezolvăm împreună cu diriginții, cu copiii. Deci, nu sunt cazuri grave. În sensul că să fie hărțuiți, amenințați, să se urmărească sistematic. Se întâmplă ocazional. și noi încercăm să prevenim, discutăm cu copiii, doamna consilier are un program pe care dorește să-l deruleze. A avut deja două întâlniri cu copiii”, ne-a spus directorul școlii Ion Agârbiceanu din Cluj-Napoca, Flavia-Maria Iacoviță.
Șeful ISJ Cluj nu știe ce e fenomenul de bullying?
Având în vedere că în Cluj sunt 96.000 de mii de copii înscriși în sistemul de învățământ, problemele sunt pe măsura vârstei, nivelului de educație și a personalității lor. Inspectorul școlar general, Valentin Cuibus a declarat pentru Ziar de Cluj că există situații problematice, dar neagă că ar fi un fenomen în școlile din Cluj. Sau poate nu înțelege exact fenomenul de bullying și îl confundă cu violența fizică?
”Vă dați seama că la 96.000 de mii de copii câți avem noi, sunt probleme. Nu este un fenomen și nu avem probleme mari. Depinde cât de frecvent se întâmplă sau câte cazuri sunt, sau de gravitatea lor. Una este să discutăm despre doi copii care au o mică neînțelegere și alta când se ajunge la bătăi, la agresiuni fizice grave. Lucrurile trebuie privite un pic diferit de la una la alta. Noi avem o situație cu toate cazurile, un sistem de informare cu directorii care trimit (sesizare n.r.) la 3 persoane în momentul când se întâmplă orice fel de problemă, în orice școală. Indiferent ce fel de problemă, că e vorba de un accident, o intoxicare cu etnobotanice, orice. Noi avem o situație exactă cu tot ce se întâmplă în fiecare zi. Dar nu am avut cazuri grave, care să se finalizeze cu spitalizare. În rest, diferite situații avem. Se poate întâmpla în afara școlii, pe stradă, seara…Acolo e posibil să nu avem corect toate informațiile. La cele care se întâmplă în școală e puțin probabil să n-avem informația”, a precizat Valentin Cuibus.
Psihologul Daniel David: Psihologii din școală nu reușesc să facă față fenomenului
Specialiștii spun lucrurilor pe nume. La categoria ”diferite situații”, un psiholog include tocmai fenomenul de bullying.
“E un fenomen care apare în toate societățile, nu doar în România. Ține oarecum și de vârstă, ține de modul de interacțiune al elevilor între ei, dar problema în România este că acest fenomen e neconștientizat. Nu se discută despre el pentru a-l preveni, iar psihologii din școli sunt puțini și nu reușesc să facă față fenomenului. Sunt prea puțini psihologi școlari în școlile din România, inclusiv în Cluj. Sigur că au fost o serie de granturi, proiecte- prin care am încercat și noi de la Psihologie să-i facem pe cei din jur să conștientizeze fenomenul – dar granturile astea durează cât ai buget. După ce s-a terminat bugetul, s-a terminat grantul. Este o problemă majoră. Eu cred că ar trebui să fie prinsă în curricumul școlilor și să se discute la orele de consiliere și la orele de dirigenție. Iar psihologii școlari ar trebui să fie foarte solicitați, astfel încât să contribuie la prevenirea fenomenului, sau dacă a apărut deja la tratamentul lui”, a explicat prof. univ. dr. Daniel David, șeful Catedrei de Psihologie Clinică și Psihoterapie din cadrul Facultății de Psihologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj.
Cum sunt afectate victimele fenomenului
Specialistul afirmă că bullying-ul e o problemă atât în mediul urban, cât și în cel rural. Formele de manifestare pot să difere de la oraș la sat. Trauma însă e identică.
„Lucrurile stau în Cluj la fel ca în țară. Nu aș blama școala, ci mai degrabă sistemul. Am avut familii care au venit pentru consiliere și printre problemele pe care le aveau copiii erau și fenomene legate de bullying în școală. Trebuie să vedeți fenomenul de bullying ca o traumă, prin care trec. Este ca un factor stresant și copiii reacționează ca la orice traumă. Unii reacționează cu stări anxioase, depresive; alții devin la rândul lor violenți, alții nu mai vor să meargă la școală. Exact ca un alt tip de traumă.
De foarte multe ori părinții află indirect, că de multe ori le e rușine să spună că sunt victime sau se tem. De asta sunt importanți psihologii din școală, că ei pot observa lucrurile și pot înțelege mediul. Nu vorbesc foarte ușor despre acest fenomen, unii îl abordează direct dar sunt și copii care nu vor să vorbească despre el și află părinții indirect: îi văd că sunt mai deprimați, mai anxioși și încep să se intereseze ce se întâmplă. Dacă se discută cu un psiholog, intră copilul în procesul de consiliere, este implicată și clasa, dirigintele. Ăsta e protocolul obișnuit”, a conchis Daniel David.
Surse foto: kidspots.ro, adevarul.ro, unicef.ro