Diete

Tequila, un whisky mexican

Tequila este un lichior Mexican obtinut prin redistilarea bauturii numite “mescal”. Este deschisa la culoare si poate fi lasat la invechit pe termen lung. Se consuma simplu, ca atare, sau cu o feliuta de lamaie; este ingredient in numeroase cocteiluri, ca de exemplu, “tequila sun rise “ si “margarita”.

 

 

Tequila este o bautura foarte la moda astazi, care a devenit apreciata si in Romania ultimilor ani. Totusi, parerile sunt impartite: exista persoane care nu o considera cu nimic mai presus de traditionala tuica sau palinca obtinuta prin distilarea prunelor, in timp ce altii o divinizeaza. Exceptand gustul si concentratia ridicata de alcool, un lucru care cu siguranta atrage foarte mult este ritualul pe care trebuie sa il parcurgi inainte de a bea tequila. Paharele speciale care nu depasesc cantitatea de 50 ml., feliile de lamaie si bineinteles sarea trebuie sa fie in asteptare daca vrei sa savurezi tequila.

 

 

Istorie si legenda
Istoria acesteia este putin incerta si invaluita in mister. Se considera ca tequila se prepara in Mexic, mai exact in zona din apropierea orasului Tequila, cu mult inaintea sosirii conchistadorilor spanioli din jurul anului 1520.

Tequilei, poporul mexican ii atribuie influente divine. Originea nectarului s-ar afla in bezna vremurilor, cand un traznet ar fi dezintegrat un cactus, din care a inceput sa se prelinga o anumita vlaga considerata revigoranta, un dar al cerului, de catre indienii Ticulas. Potrivit unei alte versiuni a mitului, intr-o noapte cu luna plina, indiancaMayahuel – zeita din panteonulmayas, avand 400 de mamele pentru cei 400 de copii ai ei – ar fi pus agave la fermentat ompreuna cu sotul ei Patecal, obtinand bautura de leac “pulque”, in stare sa intareasca trupul si duhul razboinicilor – un fel de dopaj precolumbian.

 

 

Tequila a fost creata mai tarziu, dupa ce spaniolii au introdus distilarea in Lumea Noua. Numele pe care il avea bautura atunci era “octal”, iar spaniolii au fost atrasi de ea in momentul in care au terminat toate rezervele lor de brandy. Bastinasii realizau ”tequila” dintr-o planta asemanatoare cu cactusul din familia Agavaceae. Oficial, tequila, asa cum o cunoastem astazi, a fost produsa in secolul al XVI-lea. Consumul a crescut si a ajuns la cote impresionante pana in secolul al XVIII-lea cand ocupatia spaniola asupra zonei a fost ridicata, iar sir Jose Cuervo a inceput producerea bauturii in cantitati industriale.

 

 

Istoricii situeaza in anul 1600 crearea primei fabrici, fondata de Pedro Sanchez de Tegle, iar peste un secol si jumatate, tequila a devenit afacere de stat, cand regele Carol al III-lea a dat prima licenta in 1758 lui don Jose Maria Guadalupe Cuerva, a carui marca exista si astazi. Abia la inceputul secolului XX, familia Souza a cautat sa impuna tequila in SUA, botezand-o “whisky mexican”. Dupa anii ’90, tequila nu a mai avut nevoie de machiaj.

 

 

Tequila a castigat importanta nationala abia in timpul revolutiei, la inceputul secolului, cand a devenit un motiv de mandrie si un simbol al identitatii nationale. Un alt moment de crestere al notorietatii bauturii a aparut odata cu interzicerea importului de Statele Unite a bauturilor alcoolice in Mexic.

 

 

Prin acesta interzicere, Statele Unite nu au reusit sa faca altceva decat sa ii creasca popularitatea, tequila fiind in continuare introdusa in tara prin trecerea frauduloasa a frontierei.

 

Exista legende care afirma ca sticlele de tequila contineau un vierme care ii conferea o aroma speciala. Acest lucru este fals. Un producator din America a decis sa puna un vierme in sticlele de tequila pe care le producea, pentru a impresiona clientii, insa acest lucru nu a fost decat o strategie de piata, in niciun caz o metoda clasica de imbuteliere a tequilei. Un alt zvon este ca tequila se realizeaza din cactus. In realitate, planta din care este facuta nu se inrudeste cu cactusul, insa impartaseste trasaturi comune cu acesta, fiind mai degraba asemanatoare din punct de vedere al aspectului.

 

 

Astazi sunt mai mult de 100 de distilerii specializate in productia de tequila in Mexic, fiind disponibile pe piata nu mai putin de 600 de sortimente diferite. Actualele reglementari in ceea ce priveste concentratia de alcool pe care trebuie sa o contina tequila sunt foarte stricte. Bautura trebuie sa aibe exact 51 % alcool.

 

 

Ca urmare a faptului ca plantele din care se realizeaza tequila cresc doar in zona Mexicului, productia “originala” nu se poate face in alta parte. In timpul celui de-al II-lea razboi mondial insa interdictia a fost ridicata, pentru ca importul de bauturi alcoolice din Europa devenise foarte greu de efectuat.

 

 

Producere
Plantele de agave albastre (un soi de cactusi cu frunze lungi pana la doi metri, late si groase, cu spini pe margini) sunt taiate cu maceta de catre “guemadores” (lucratori), apoi macerate si dublu distilate in alcool. Culoarea variaza de la alb la galben-pai si se datoreaza pastrarii in butoaie de lemn. Legenda spune ca taria tequilei se verifica prin rapiditatea cu care moare un vierme de agave introdus in bautura. Se serveste in pahare speciale, cu sare presarata pe mana si o felie de lamaie. Poate fi consumata pura sau in cocktailuri.

 

 

Actualitate si faima
In anul 2000, consumul de tequila a fost de 15 ori mai mare decat in anii ’70, cand reprezenta doar bautura nationala a mexicanilor din epoca lui Pancho Vila si cand tinerii californieni treceau frontiera, sambata, venind sa o deguste in carciumile din Tijuana. Acum, mariele orase ale SUA absorb 50 % din productie, aici existand lanturi de baruri, unde se vinde numai tequila, ora ssau in cockteil-uri.

 

 

Oraselul Tequila din statul mexican Jalisco are peste 80 de fabrici care produc tequila in peste 500 de marci. Productia legala si ilegala a ajuns la aproape 200 milioane de litri anual.

 

 

Literatura si cinematografia au contribuit la raspandirea faimei acestei bauturi. Fray Francisco Jiminez, cronicar din secolul al XVI-lea, scria: “”Pare-se ca aceasta planta poate darui, ea singura, tot ce e necesar vietii umane”. Iar Francisco Xavier descria, la inceputul secolului XX, evolutia obiceiului de a se consuma tequila: “mai intai cu apa, apoi fara apa, iar la sfarsit ca apa…”.

 

 

Cockteil-ul Margarita
S-ar datora imaginatiei lui Francesco Pancho Morales. In anul 1942, de ziua independentei SUA, o doamna rapitor de frumoasa a intratintr-un bar din Ciudat Jiminez, oras mexican situat la frontiera cu SUA, comandand un cocktail, indiferent care. Barmanul Morales a improvizat in shaker un amestec din tequila, Cointreau si suc de lamaie. Extaziata, doamna a dat proaspat nascutei bauturi numele unei flori.

 

 

Reteta clasica de cocktail Margarita – paharul se serveste ornat cu sare si cu o felie de lime sau de lamaie.
Ingrediente:
·    1/2 tequila
·    1/6 triple sec
·    2/6 suc lime sau lamaie
·    doua linguri cu gheata pisata
·    o rondea de lime sau de lamaie pentru decor.

 

 

Modul de preparare:
    Ingredientele trebuie sa fie racite in prealabil. Infigeti buza paharului 2 mm in lamaie si rasuciti astfel incat sa se umezeasca uniform. Scufundati apoi cu grija in sare astfel incat aceasta sa formeze o crusta pe marginea paharului. Amestecati in shaker gheata pisata, tequila, triple sec si sucul de lamaie (sau de lime). Agitati energic zece secunde. Turnati cocktail-ul in pahar, cu atentie sa nu spele sarea de pe marginea acestuia. Inainte de servire se decoreaza cu o rondea de lime sau lamaie.

 

 


 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *