Telina face parte din familia Umbelliferae. Nu se cunoaste exact originea ei. Se pare ca a fost adusa cu mii de ani in urma din India; in secolul al XV-lea, pe timpul Renasterii, ea era folosita mai mult ca si condiment, dar a devenit ulterior aliment prin imbunatatiri succesive ale diferitelor ei specii.
Telina cultivata ocupa un loc de frunte printre radacinile pline de parfum. Este o planta legumicola racoritoare, de la care se folosesc: radacina, petiolul sau frunzele mari care au gust amarui si sunt puternic aromate (bogate in uleiuri eterice). Se foloseste la salate, mancare cu masline, cu praz, in unele aperitive, iar frunzele sunt folosite drept condiment. Sub forma cruda, in salate, are o digestibilitate mai greoaie decat fiarta, dar negatita ne ofera bogatia de minerale pe care o contine. Fiarta este usor de mistuit, chiar si pentru stomacurile mai delicate.
Telina alba este utilizata cruda, ca atare, dar mai ales impreuna cu alte verdeturi in sos picant sau in salata. Telina cea mai adecvata pentru gatit este cea verde, care este foarte gustoasa, gratinata sau fiarta in aburi. Este ingredient de baza pentru supe si creme de legume, mancaruri de orez, tocane, sosuri. Radacina ca atare se poate consuma cruda, in salata – taiata in felii subtiri, ori fiarta, taiata, ori fiarta, taiata in rondele oparite pentru 4-5 minute in apa sarata.
Ce contine?
Radacinile contin vitaminele A, C, B1, B2, E, K; saruri minerale: potasiu, sodiu, calciu, fier, fosfor, magneziu, mangan, iod, cupru. De asemenea, contin: proteine, lipide, glucide, celuloza, colina, tirozina, acid glutamic, uleiuri eterice, limonene si selinene (substante diuretice si dezinfectante), cumarine (substante care stimuleaza activitatea unor leucocite). etc. Frunzele si petiolii de telina au de 1-1,5 ori mai multe vitamine si saruri minerale decat radacinile.
Dietoterapii
Din punct de vedere terapeutic, telina este un tonic puternic al sistemului nervos si revigorant general (inclusiv sexual), este remineralizant, deci regenerator sangvin, depuratv, drenor pulmonar si hepatic si este folosita in tratarea raguselii si a tusei (ceai din frunze verzi si uscate), litiazei urinare, reumatismului, gutei, hemoroizilor si ca hipotensiv (radacina rasa). Fierul si manganul din telina constituie o hrana a sangelui. Este de folos celor care sufera de supraacidifiere.
Celuloza din telina curata intestinele, deci este buna impotriva constipatiei. Are proprietati vermifuge, folosita sub orice forma. Este o planta aperitiva, stomahica (stimuland digestia), carminativa (combatand balonarile). Se va bea infuzie din frunze de telina – 1 lingurita / 1 cana apa – dupa masa, pentru stimularea digestiei. Pentru combaterea balonarii, este buna infuzia din radacina cu ½ lingurita la 1 cana apa.
Desi ajuta la apetit, telina este la fel de eficienta si in curele de slabire. Prin cresterea diurezei, se elimina excesul de apa din tesuturi, precum si acidul uric din organism, fiindca dreneaza deseurile rezultate in urma metabolismului. Pentru aceasta, se bea la alegere:
– suc de radacina, cate 100 ml dimineata, inainte de masa;
– decoct din radacina cu 30 g/1 l apa (se beau 2-3 cani pe zi);
– ceai din frunze de telina – o ramurica se fierbe 2-3 minute in 0,5 l apa.
Sucul de telina, bogat in sodiu, magneziu si fier, in combinatie cu cel de morcov sau varza si suc de lamaie, este remineralizant, tonifiant general al organismului, previne degenerarea tesuturilor si mentine stabil echilibrul mineralelor necesare organismului. In suc se mai poate adauga usturoi sau patrunjel si este bine sa se consume primavara devreme sau toamna tarziu. Curele cu suc, datorita procesului de regenerare, pot produce la femeile aflate la menopauza redeclansarea ciclului menstrual. Este un semnal ca organismul se reface. Dar nu abuzati de telina; in cantitate mare, ar avea, afirma unii cercetatori, un usor efect cancerigen.
Regleaza toate procesele metabolice, prin marirea diurezei si echilibrarea sistemului nervos. Este afrodiziac. Are efect antiscorbutic si de stimulare a glandelor suprarenale. Are proprietati hipoglicemiante, astfel ajutand in diabet. In acest scop, din tulpini si frunze de telina se fac siropuri, macerate si ceaiuri. Pentru afectiunile sistemului nervos, este indicat suc de telina si morcov, cate 200 ml/zi.
Telina a fost numita mai demult si “matura reumatismelor”; prin continutul bogat de potasiu, ajuta celor cu afectiuni renale, cardiacilor cu edeme cardiorenale si reumaticilor. Radacinile sunt bune declorurante in albuminurie. Sucul de telina are continut ridicat de sodiu organic, care face sa se mentina calciul anorganic in sange, mentinand fluiditatea acestuia.
Sucul de telina are proprietati expectorante si de calmare a tusei. El este util si pentru combaterea perioadelor lungi de febra. Gustul puternic al sucului de telina se poate remedia prin combinarea cu suc de morcov sau mere.
Daca se be ape stomacul gol cate un paharel cu suc dimineata si seara, va fi util in sterilitate. Pentru suc, se pot adauga si frunzele verzi de telina. Pentru ciclu menstrual neregulat, dureros, timp de 49 zile se va bea zilnic, dimineata, pe nemancate 6 linguri de suc de frunze si radacina. Tratamentul incepe la 2 saptamani dupa terminarea ciclului. Telina are si proprietati galactogoge – respectiv de stimulare a lactatiei, in special in caz de obstruare a canalelor galactofore.
Pentru psoriasis si boli de piele grave, o zi/saptamana se consuma numai cruditati si se bea un pahar de suc de telina combinat cu 2 pahare de suc de morcov. In uz extern, telina este cicatrizanta, utila contra contuziilor si ulceratiilor, in afectiuni oculare, vitiligo si degeraturi. Cataplasmele cu frunze fierte sunt aplicate calde, pentru stimularea lactatiei, iar cu frunze crude, sunt utile pentru contuzii si ulceratii.
Asadar, nu ezitati sa o cumparati de la piata, nu ezitati sa o folositi in mancaruri!
.ro