Tehnici speciale de relaxare

In afara mijloacelor igienice de inlaturare a oboselii fizice si intelectuale (somnul si odihna activa) stiinta medicala cunoaste si recomanda din ce in ce mai multe mijloce speciale de relaxare a sistemului nervos.

Metode deconectante. Ele se bazeaza pe ideea sustragerii scoartei creierului de la o framantare, o incordare psihica si urmaresc restabilirea calmului.

Cele mai simple procedee de deconectare propun, bunaoara, omului la furie sa se retina si sa numere calm pana la zece inainte de a se manifesta. Sau propun persoanelor care se culca intr-o stare de agitatie sa numere calm si rar pana la o suta, pentru a stinge focarul cerebral si a permite instalarea somnului.

Un exercitiu mai sistematic de “concentrare pozitiva” consta in a ne fixa atentia, fara a ne abate nici o secunda, asupra unei cifre, unei litere, unei figure geometrice simple sau unei parti a corpului nostru timp de trei minute, apoi progresiv 5 – 10 – 15 minute. Exercitiul se face o data sau de doua ori pe zi, mereu la aceeasi ora, dimineata si seara. Printr-un antrenament serios se poate ajunge la obtinerea unui excelent mijloc de calmare pe care-l putem folosi ca medicament, fie inaintea unui efort psihic special, fie dupa o situatie de solicitare intelectuala si psihica intensa.

Un alt exercitiu de sustragere este cel denumit  “de concentare negativa”, care cere ca printr-o sfortare de vointa, antrenata zilnic, sa ramanem intr-o pozitie relaxata, cu mintea complet libera de orice gand, de orice imagine, timp de 5-10 minute. Cu timpul, prin exercitii se realizeaza o “deconectare” surprinzatoare extrem de folositoare. In fond minutele de reverie sau de pauza mintala, ca acelea cand privim in gol si nu ne gandim la nimic, nu sunt nimic altceva decat deconectare.

Exercitii de respiratie speciale. Incepem prin a numara bataile pulsului, la fereastra sau in aer liber. Ramanand cu degetele de la o mana pe incheietura mainii opuse, apasand usor pe locul unde se stie ca se numara pulsul, inspiram in sase reprize succesive, dupa bataile pulsului, ne oprim in acest inspir fortat timp de alte trei batai, dupa care, tot calm, expiram in sase sacade, urmand la fel ritmul batailor pulsului. Repetam exercitiul timp de 3 – 5- 10 minute, in fiecare zi mai mult.

Alt exercitiu de respiratie: la inceput retinem aerul inspirat timp de 3-4 secunde, apoi expiram incetisor, dar continuu, contractand tot mai mult abdomenul, pana cand am dat afara tot aerul din piept, dupa care destindem pieptul si abdomenul si repetam exercitiul de acelasi numar de ori ca precedentul.

Relaxarea musculara se face pe calea sugestiei, in scopul relaxarii psihice. Metoda consta in urmatoarele proceduri:

a)    Ne instalam intr-o camera intunecoasa, in perfecta liniste culcati pe spate si cu ochii inchisi.
b)    Cautam sa eliminam orice gand, orice imagine si sa ne calmam.
c)    Indreptam atentia asupra musculaturii capului, pe rand, din talpi si pana in crestet, urmarind incet si treptat sa inregistram orice eventuala senzatie de contractura, de crispare musculara, oricat de discreta ar fi ea.
d)    Odata descoperita o astfel de senzatie (care la inceput poate sa scape atentiei si sa o sesizam doar dupa cateva antrenamente), trecem la partea a doua a exercitiilor, in care atentia este mentinuta asupra starii inverse, nu de crispare, ci de inmuiere, de relaxare musculara. Lasandu-ne grei, moi, vom mentine in minte imaginea inmuierii muschilor. In esenta, incercam in doi timpi sa ne inchipuim ca musculatura intregului nostru corp este la inceput intr-o stare de contractura, incepe sa se relaxeze treptat, cedand sub vointa noastra.

Procedeul descris poate fi insotit de exercitiile de respiratie amintite. La inceput se fac sedinte de antrenament de 2-3 minute, marindu-li-se progresiv durata pana la 15-20 de minute. Rezultatul final al antrenamentului este incetarea senzatiei de tensiune musculara crescuta si inlocuirea ei cu o senzatie de relaxare, insotita de o importanta calmare psihica.

Mijloace naturale de relaxare pot diminua tensiunea revoasa. Iata cateva:

-    Administrarea medicamentelor psiholeptice, dar numai daca este indicata si supraveheata de medic. Nu trebuie facut abuz cu aceste medicamente pentru ca pot apare efecte neasteptate si nedorite asupra sistemului nervos.
-    Plimbarea placuta in aer curat si in liniste poate constitui un relaxant deosebit de pretios. Ea poate asigura un somn de buna calitate.
-    Alergari usoare in parcuri sau stadioane .
-    Un somn bun, o odihna rationala si active, un repaus intr-un loc linistit, in fata unui peisaj frumos poate valora mult mai mult decat un medicament.

Adauga comentariu