Editorial

ŢARA MEA DE GLORII, ŢARA MEA DE SPĂGI

S-au întors cumva vremurile când zeci de mii de oameni cântau zile întregi în Piaţa Universităţii, uniţi de un singur ideal, democratizarea României?

Sau când mii de studenţi plecau la un singur semn din campusurile universitare ale Bucureştiului spre „kilometrul zero” al democraţiei?

Sau momentele în care puhoiul de protestatari #Uniţi_Salvăm_România blocau intersecţiile marilor oraşe să-şi facă auzit glasul?

De când “civilii” Patriei şi-au creat propria “soţietate în civil”, oamenii nu mai ies în stradă pentru idealuri, ci mânaţi de idei preconcepute induse prin dezinformare şi propagandă.

Pro şi contra, până la a-şi da cu parul în cap.

Pro şi contra până la a-şi nega drepturile şi libertăţile civile.

Pro şi contra, prea speriaţi, înfriguraţi şi înfometaţi să-şi mai vadă de propria bunăstare, luptând pentru bunăstarea unei adunături de privilegiaţi perpetuaţi din Partidul Comunist Român în Frontul Salvării Naţionale şi apoi “răsfiraţi” de la stânga la dreapta în toate partidele politice ale României. Care nu sunt partide, ci Grupuri Infracţionale Organizate constituite în vederea propriei bunăstări. Cum cei din toate meseriile plătite de români prin taxe şi impozite să garanteze buna funcţionare a Instituţiilor Statului s-au transformat în Grupuri Infracţionale Organizate în vederea consolidării şi perpetuării propriilor stări de bine.

E o încârdăşire penală la fiecare nivel instituţional: de la punctul de trecere a frontierei din fiecare vamă, la fiecare secţie rurală de aşa-zisă “poliţie”, până la fiecare grupare profesională din aşa-zisa “justiţie”, aşa-zisa “sănătate”, aşa-zisa “educaţie”, aşa-zisa “administraţie publică locală”, cu moţ pe mizerie, aşa-zisele “partide politice” şi aşa-zisa “preşedinţie”.

În Vămi se închid ochii şi se ia şpagă, mai nou se falsifică acte de sănătate.

În Secţiile de Poliţie (de la cele rurale, la cele naţionale – ce improprie denumire pentru ceva care-şi fură naţiunea!), se închid ochii şi se ia şpagă – se face înfrăţire cu interlopii, de nu mai ştii care-s vardiştii, care-s borfaşii, că toţi au moacă, atitudine şi limbaj de interlopi.

În Judecătorii, Parchete, Tribunale, Curţi de Apel, se închid ochii şi se ia şpagă, se face “justiţie” la ordin, după cum se trezesc cu faţa la cearceaf sau nu cei care aplică “legea”. Capătul “anticorupţiei” este recenta arestare de către cei din DNA a unui coleg de-ai lor, care lua şpagă pentru a facilita relaţii de afaceri cu însăşi instituţia la care era angajat să servească poporul român, nu pe sine însuşi.

În Spitale intri ca la “ruleta rusească”, ca într-un veşnic joc “Supravieţuitorul”, cu medicamentele tale, cu cearceaful tău, cu feşele şi dezinfectantul tău. Că se închid ochii şi se ia şpagă.

Şcoala scoate analfabeţi funcţionali cu diplome, incapabili să se adapteze la Viaţă. Că se închid ochii şi se ia şpagă.

În partide se intră pe bază de pile, cunoştinţe şi relaţii – aşa se eşuează pe liste şi ne trezim cu manelişti, huligani şi inadaptaţi ca să ne facă legi după chipul şi asemănarea lor. Că se închid ochii şi se ia şpagă.

Să nu ne mai mirăm că, de la atâta consangvinizare politică, ne ies guverne din ce în ce mai cretine.

Avem conducători din ce în ce mai autişti şi mai dezinteresaţi de soarta naţiunii, deşi mimează interes şi îngrijorare.

Dacă azi cade un român pe stradă, nu se aude nici un sughiţ de îngrijorare. În schimb, dacă pică din cer un singur fulg de nea, se aude de la Cotroceni cum îşi închide Iohannis clăparii.

De restul timpului se joacă golf.

Că se închid ochii şi se cere şpagă.

Suntem Ţara Legii lui OM: “am fost om cu tine, fii om cu mine”.

Suntem Ţara lui “ţi-am dat, dă-mi”.

Excepţiile doar întăresc regula.

Şi, gata!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *