Din datele oficiale furnizate de ministerul Finanţelor vedem cum cheltuielile cu salariile bugetarilor aproape că s-au dublat în ultimii cinci ani. De la circa 52 miliarde de lei, în anul 2015, s-a ajuns, anul trecut, la depășirea semnificativă a pragului de 100 de miliarde de lei.
Ponderea în PIB a sumelor destinate angajaților statului a urcat de la 7,3% la 9,8%. Nejustificat, având în vedere faptul că majorarea de 97% a sumelor alocate pentru salariile bugetarilor a fost dublă în raport cu creșterea de 49% a PIB în același interval de timp.
Pentru politicieni sondajul de opinie este ca Facebook-ul pentru cetăţeanul de rând: de acolo îşi extrag informaţiile despre lume şi viaţă. Iar dacă în sondajul de opinie scrie că bugetarul şi pensionarul se duc conştiincioşi la vot şi votează cu el, Politicianul, acesta devine generos.
Nici nu mai contează „culoarea” politică a Politicianului, după cum se vede zilele acestea, sunt mai mulţi pesedişti în PNL. Iar când va veni, din nou, un alt timp al migraţiilor politice, vor fi mai mulţi penelişti în PSD.
Generozitatea Politicianului care-şi numără voturile din dreptul său, ori al formaţiunii politice din care face parte, pentru a vedea dacă va mai avea ce pune pe masă la copii după alegeri, se traduce în mituirea electoratului (care contează) cu bani publici.
Aşa că „s-a dat” la bugetari să nu se uite când va veni ziua votului cine e „Binefăcătorul”: 5 miliarde de lei în plus în 2016, peste 12 miliarde de lei în plus în 2017 și câte 16 miliarde de lei în plus faţă de ce era în 2018 și 2019.
Nu ştiu la ce i-a folosit lui Liviu Dragnea acest dezmăţ pe bani publici, că tot la „temniţa cu capace, unde tot şmecheru’ zace” a ajuns, iar Partidul Social Democrat a înfrânt, cu brio, în toate alegerile din 2019, dar e important să reţineţi faptul că mita din bani publici şi funcţii publice este reflexul tuturor guvernărilor.
Cum v-am mai zis de atâtea ori: Ţara aceasta se conduce prin slujbe. Pandemia va trece, slujbele rămân. La Stat, fireşte. Pentru Prea Fericiţii Merituoşi ai Partidului aflat la Guvernare. Ca în ultimii 30 de ani: “scoală-te, să mă aşez eu” este modul de operare în funcţiile publice al partidului de guvernământ. Curvele, indiferent de sex, ale guvernanţilor care au pierdut, se vor neantiza din schemă pentru a face loc celor ale noilor guvernanţi.
Sică Mandolină făcea bulbuc la colţul gurii despre cum are să dea afară din schema bugetară pilele, cunoştinţele şi relaţiile celor de la PSD. Apoi n-a mai făcut nici un clăbuc la năsucul care-i scapă veşnic de sub mască să ne spună cum PNL a umflat, în doar trei luni de guvernare, aceeaşi schemă, cu peste 7000 de tăietori de frunză la câini.
„Ciocu’ mic, acum noi suntem la guvernare!”
Cum v-am mai zis, „toţi politicienii care s-au perindat la putere post-Decembrie 1989 au „ţesut” o reţea de interese şi afaceri transpartinice. Pleacă ai noştri, vin ai noştri – e şlagărul României dâmboviţene încă de la Taica Caragiale încoace. Va fi foarte greu de schimbat ceva, pentru că orice partid nou ar apărea în România va fi urgent infestat: fie de oamenii clasei politice actuale, fie de metehnele acestora.”
În plus criza creată de coronavirus ne-a arătat, încă o dată, modul total diferit în care statul îi tratează pe angajații din mediul public față de cei din mediul privat. Bugetarii au stat liniștiți și au „lucrat” Solitaire de acasă, cu salariile „in integrum”.
„Burjuii” de la privat au văzut spectrul foamei sub ameninţarea unui ajutor guvernamental care a venit greoi, ca o constipaţie, şi cu un rezultat la fel de puturos. Cu „şomajul” de 75% din salariu şi mizeria aceea de IMMInvest, Statul doar a mimat că îi ajută pe angajatorii și angajații din mediul privat.
Am să vă rog, din nou, să nu uitaţi un lucru şi în anul acesta electoral: unde nu cresc salariile decât la stat, cresc amenzile la particular.
Şi, gata!