Tanarul fermier al anului 2014 la Cluj lupta de cativa ani cu sistemul: modelul austriac al fermei sale nu “bate” cu fondurile europene

Tanarul fermier al anului 2014 la Cluj lupta de cativa ani cu sistemul: modelul austriac al fermei sale nu “bate” cu fondurile europene. La decernarea premiilor Fermierul anului 2014, Clujul a fost reprezentat de Ioan Oprita, un agricultor de 35 de ani din Gadalin, atat la categoria Tanarul fermier al anului 2014, cat si la categoria Afacere de familie. El a relatat pentru Ziar de Cluj cum si-a alcatuit ferma dupa model austriac, a cumparat juninci din Germania si a investit in tehnologie si despre neimplinirea sa cea mare: nu a reusit pana acum sa acceseze fonduri europene.

Festivitatea acordarii premiilor a avut loc in cadrul Balului Fermierului, organizat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a avut loc la Bucuresti marti, 9 septembrie. De la Cluj au fost premiati Emil Turdeanu , de la Agroindustrial Impex, Doina Tor de la SC Ariesul Turda, Ovidiu Onisor de la Adaprodcom, Mircea Ciurea de la Crisan & Company SRL a fost declarat Fermierul de mijloc al anului, iar Ioan Oprita de la Sortimpex Prod Serv Com a fost numit tanarul fermier a anului 2014 la Cluj.

“Castigatorii premiilor „Fermierul Anului 2014” au fost fermieri care au declarat la directiile agricole judetene productiile obtinute în 2014 la culturile de grau, rapita si orz, precum si tinerii fermieri si administratorii fermelor de familie, care au devenit afaceri de succes”, au explicat oficialii MADR.

Fermierul Ioan Oprita se incadreaza si la acest din urma criteriu, cu ferma sa dupa model austriac.

“Am fost unul dintre primii tineri fermieri care a inceput activitatea asta asa, ca un nebun, pe cont propriu. M-am tot lovit de probleme, de autoritati, dar am luptat si m-am autorizat si am fost, probabil, o voce mai sonora decat altii. Eu nu mai consider a fi cel mai buni dintre cei buni, dar sunt acolo undeva, incerc sa fac performanta si sa fac un business care sa ne sustina traiul, mie si familiei. Am participat si la multe programe de pregatire, in special in afara tarii si am incercat sa le punem in practica, atat cat am putut”, a apreciat el motivul pentru care a fost premiat.

Ferma sa este inspirata dupa una din Austria, la care a stat in pregatire doua saptamani si a urmat chiar si niste cursuri de instruire. In urma acestei vizite si a inchegarii unei mici ferme dupa acel model,  Directia Agricola si a Dezvoltarii Rurale (DADR) a trimis multi tineri in stagii de pregatire la Gadalin, unde se afla businessul.  

Oprita este absolvent de stiinte economice la baza, insa, in urma cu 12-13 ani a inceput “o mica afacere cu 10 vacute”, dupa care a inceput sa se documenteze cum sa treaca mai departe de stadiul de hobby.

“Am facut un import de 20 de juninci din Germania, dupa care am facut grajdul, sala de muls si am tot crescut si am facut investitii peste investitii si credite. Nu am gasit animale cu genetica ridicata la noi. Nu ca nu sunt, dar nu erau de vanzare. Fermele care aveau nu vindeau ce era bun. Am dat un ban in plus, dar performantele au inceput sa apara”, a explicat el.

Laptele este valorificat prin Cooperativa Somes Aries, din care fermierul face parte ca membru fondator.

“Deocamdata, marea cantitate o dam la Friesland, dar livram si la alti procesatori”, a punctat fermierul.

Tot in cadrul fermei este produsa si hrana vitelor.

“Masa furajera ne-o producem noi. Avem terenuri luate in arenda, pentru ca preturile la terenuri sunt foarte mari, cel putin in zona noastra. Chiar si cerealele le producem noi, in mare parte”, a precizat el.

Ioan Oprita are si o moara si pana nu demult facea si paine pentru oamenii din sat, insa a renuntat de curand la aceasta activitate, “din mai multe motive”.

Marele lui of este faptul ca nu a reusit pana acum sa acceseze fonduri europene.

“In primul an cand am depus a fost o adevarata brambureala. Era o concurenta foarte mare. La urmatoarea data cand am accesat fonduri europene mi s-a dat raspunsul dupa un an. Mi s-a spus ca proiectul este eligibil, dar nu finantabil. Am o retinere foarte mare referitor la fondurile europene pentru ca stiu ca se obtin foarte greu. Nu prea sunt de acord cu politica agricola a tarii in unele chestiuni, pentru ca se face sprijin la nivel mic si micro in conditiile in care de acolo nu mai vine nimic inapoi. Nu sunt sprijinite societatile comerciale, nu sunt sprijiniti agentii economici cu credite performante, cu accesari mai facile de fonduri europene. Nu pot sa fiu de acord sa aiba prioritate start-up-urile. Daca am avut o activitate de 10 ani pe care ma straduiesc sa o fac asa cum trebuie, sa ii dea bani pentru ceva aflat la inceput. Dam la tineri fermieri, e ok, dar sa se concretizeze ceva. Deocamdata, 90 la suta din tinerii fermieri si-au facut plantatii de tuia. Ne batem cu sistemul, ce sa facem”, s-a plans Oprita.  

Proiectul depus de el in acest sens ar fi constat in modernizarea fermei.

“Am vrut sa o tehnologizez cu utilaje performante. Un proiect dureaza doi ani pana se poate implementa. Eu nu pot astepta doi ani pana sa imi iau o masina de erbicidat, o vidanja. O parte din acestea mi le-am procurat. Ca sa ridic punctajul, ar fi trebuit sa iau inca o data acestea.

Am fost dezavantajat si pentru ca sunt asociat in firma cu tatal meu. El nu poate sa aiba 40 de ani, nu a avut copii la 16 ani pentru asta. Am pierdut din start la punctaj din aceasta cauza. In Germania fondurile europene se acceseaza mult mai simplu: depui un dosar, vine o comisie care evalueaza si apoi primesti raspunsul. La noi trebuie aprobare de la fiecare autoritate, sa te umilesti in fata lor, sa faci anticamera in fiecare secretariat, pentru cate o semnatura si o stampila”, a mai spus fermierul.

La aceasta ora, ferma are in total patru angajati.

“Vreau sa accesez fonduri europene ca sa achizitionez utilaje, deci sa nu mai am nevoie de multi oameni. La accesarea fondurilor una dintre conditii ar fi sa angajez oameni, deci ne invartim in jurul cozii”, a atras atentia clujeanul.

O alta problema ar fi si faptul ca nu prea mai sunt oameni care sa isi doreasca sa lucreze in agricultura.

“Nu gasesc, de pilda, un mecanizator, pentru ca lipsesc scolile de profil. Toata lumea vrea sa faca liceu si facultate acum, nu mai invata meserie”, a subliniat Ioan Oprita.

Concediile estivale sunt o raritate in viata de la ferma.

“Imi iau concediu, dar nu mai mult de o saptamana si mai mult iarna. Imi place sa merg sa schi si vara sunt foarte ocupat. Terminam o campanie si incepem alta.

Intalnirea de la Bucuresti cu fermierii este apreciata de clujean drept “benefica”.

“Intalnirile astea sunt utile de fiecare data, pentru ca se discuta multe, propunem, vedem cu ce idei putem veni. Putem lua pulsul agriculturii din tara, in cazul de fata problemele care sunt cu boala limbii albastre si cu altele de acest fel, fiind o ramura in care suntem destul de uniti, mai ales ca s-a dovedit ca numai noi ne putem ajuta”, a explicat acesta.

In ciuda problemelor cu “sistemul”, fermierul este decis sa isi faca datoria de cetatean si sa mearga la vot.

“O sa ma duc, desi am zis ca nu mai fac asta. E o mare dezamagire ce se intampla dupa vot. In cine iti pui sperante, te cam uita dupa aceea. Toti au avut nevoie de sustinerea ta, dar apoi uita ce au promis”, a justificat el.

Ce si-ar dori sa schimbe statul in agricultura?

“Creditare cu dobanzi subventionate exact cum e afara si cu termene de rambrusare, de 10-11 ani si nu 5 ani cum e acum. Ar mai trebui o lege a comasarii terenului, pentru ca aici, in nord-vest  e foarte faramitat, nu avem, cum au colegii nsotri din sud, parcele de sute de hectare”, a incheiat tanarul fermier.

Foto: agriculturaromaneasca.ro

 

Comentarii

paun ciprian

12.09.2014 09:56

Felicitari! Acesta este un model de succez. Munca, risc si pasiune.....rezultatele vor veni...

cinicul

15.09.2014 09:31

,,trebuie aprobare de la fiecare autoritate, sa te umilesti in fata lor'' - Biet naiv, abia acum ai realizat asta, ca in Romania te lupti cu morile de vant?! Dar spaga, ai incercat sa dai? Ca atunci obtineai si fondurile! Cunosc pe cineva care pentru un ajutor european nerambursabil a trebuit sa dea spaga 20%. A mai luat si credite si la un moment dat avea 800 vaci. Acum a pierdut aproape totul! De ce crezi tu ca majoritatea renunta, sau, ca mine, mai bine nu incep o afacere privata?! Romania e doar tara de desfacere a produselor strainilor, s-a parafat asta in scris intre politicieni si multinationale straine, iar orice tentativa de ,,a scoate capul'' este strict pedepsita! Strainii nu au nevoie de noi ca intreprinzatori, ci doar ca sclavi pe tarlaua lor!

Adauga comentariu