Editorial

Tâmpirea planetară. Adio „mamă”, adio „tată”!

Hotărât lucru, lumea a început să o ia razna rău de tot. Parafrazând celebra expresie „Somnul raţiunii naşte monştri”, care, la origine, este titlul unei cunoscute gravuri aparţinând pictorului spaniol, din secolul al XVIII-lea, Francisco Goya, aș spune că excesul de „Politică corectă” naște monștri. Până la un punct pot să înțeleg și accept acest concept care protejează drepturile și sentimentele unor minorități. Dar când în numele „Politicii corecte” o minoritate, oricare ar fi ea, cu sprijinul unor „deștepți” mai catolici decât Papa îmi impun tot felul de reguli aberante, mă lasă pe mine fără drepturi, atunci, deja, cred că putem vorbi, ca să mă exprim blând, de o nerozie.

Aflu că Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, a propus un Cod de Conduită ce include reforme „radicale” și reguli care promovează diversitatea și incluziunea de gen. Scopul, cică, este să atenueze problemele inechității. Una dintre reguli promovează drepturile LGBT. LGBT este o abreviere folosită ca termen colectiv pentru comunitatea persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgen. Acest termen este astfel mai cuprinzător decât „homosexual” sau „gay”, dorind să definească comunitatea persoanelor cu o orientare sexuală diferită de cea heterosexuală într-un mod cât mai cuprinzător.

Conform noilor reguli de limbaj, în Congresul american în loc de „tată sau mamă”, se va spune „părinte”, în loc de „fiul sau fiica lui…” se va spune „copilul lui…”, în loc de „fratele sau sora lui…” se va spune „ruda sau neamul lui…”, în loc de „unchiul sau mătușa” se va spune „ruda părintelui”, în loc de „verișorul sau verișoara” se va spune „copilul rudei părintelui” și așa mai departe.

Nu știu dacă știați, dar SUA nu este prima țară care ia o astfel de decizie tâmpită. În 2018,  în Franța a fost adoptată o hotărâre prin care „mama” şi „tata” au fost înlocuiți cu „părinte 1” şi „părinte 2” în formulare oficiale. Tot în 2018, și Canada a interzis cuvintele „mama” și „tata„ după numeroase plângeri făcute de cuplurile din comunitatea LGBT. Și Suedia a demarat o anchetă specială pentru ca legislația națiunii să fie neutră din punct de vedere al genului. Printre altele, se așteaptă ca acest lucru să șteargă din Codul părinților concepte precum „tată” și „mamă”. Totul pentru a nu mai fi discriminate cuplurile de homosexuali.

Acesta, cred eu, e doar începutul. Nu mai e mult și, sub presiunea minorităților sexuale, aceste interdicții vor fi impuse la nivelul întregii societăți. Imaginați-vă cum ar fi ca „mamă”, „tată” să fie scoase din dicționare, din limbaj și, prin lege, parinții să fie obligați să-și învețe copilul să le spună „părinte 1” și „părinte 2”. Cum ar fi ca „mamă” și „tată” să fie înlocuite, prin ordin de la stăpânire, în toate cărțile cu „părinte 1” și „părinte 2”. Cum ar fi ca în loc de „Mama” de George Coșbuc, să recităm „Părintele 1” de George Coșbuc. Cam așa: „(…)Pe malul apei se-mpletesc/Cărări ce duc la moară/Acolo, „părinte 1”, te zăresc/Pe tine-ntr-o căscioară. (…) Cu tine două fete stau/Şi torc în rând cu tine;/Sunt încă mici şi „părinte 2” n-au/Şi George nu mai vine”.

Îmi vine în minte o întâmplare cu poetul Tudor Arghezi care a întârziat la o ședință de partid. Intrând în sală, Arghezi îți cere scuze: „Domnilor, mă scuzați că am întârziat”. Imediat, un activist din sală îl ia la rost: „Aici nu suntem domni, suntem tovarăși”. La care Arghezi, elegant, răspunde: „Mă scuzați, am greșit sala”. Și pleacă.

Sper să plec și eu, să nu apuc ziua în care copilul să nu mai știe să rostească „mamă” și „tată”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *