Din oras

Zeno Reinhardt, doctorul aparatelor de fotografiat

Pe Calea Manastur la numarul 8, intr-o casa veche, locuieste cel mai cunoscut mester clujean in arta reparariilor aparatelor de fotografiat. De mai bine de jumatate de secol, Zeno Reinhardt a readus al viata sperantele multor fotografi clujeni reparandu-le fie aparatele.  In peste 50 de ani de activitate Reinhardt a reusit sa depaneze peste 15.000 de aparate de fotografiat, de la cele mai simple mecanisme pana la cele mai sofisticate sisteme electronice.

Odata ce treci pragul casei esti invitat in micul atelier amenajat la demisolul cladirii. Asemeni unei sali de operatii, in atelierul de culoare alba nu intalnesti niciun fir de praf.  Zeno Reihardt iti ofera o cafea italieneasca in timp ce, cu nostalgie, isi incepe povesteste despre pasiunea sa pentru fotografie si arta reparatiei aparatelor.

Inca din copilarie, la doar 13 ani a reusit sa repare primul sau aparat de fotografiat. Acesta, de fabricatie germana era total mecanic, pe film lat (6x6cm). Problema pe care a reusit sa o doctoriceasca la a cea vreme a fost declansatorul care s-a blocat. Si acum mai pastreaza intr-un sertar fotografiile realizate cu modelul german „Altisa”. 

„Primul aparat foto pe care l-am reparat? Eram copil, cate vreme a trecut nici nu mai stiu… Eram in clasa a VIII-a, cam prin anul 1958. Era un apart de fabricatie germana „Altisa”. Era un aparat mecanic, de cate ori apasai pe declansator de atatea ori facea cate o expunere. Daca uitai sa tragi filmul si sa uiti ce numar are cadrul ajungeai sa expui de doua ori pe acelasi cliseu”, a afirmat Zeno.

Pasiunea pentru fixarea lucrurilor stricate a deprins-o intr-un atelier de reparatii mecanice pe care il detinea bunicul celui mai bun prieten al sau. In atelierul respectiv, unde a cochetat si cu aeromodelismul, a construit primul motor cu reactie. 

„L-am prins in menghina  la bancul de lucru din atelierul mecanic al bunicului amicului meu iar cand i-am dat drumul uite asa facea bancu’ de lucru mai sa o ia din loc. Functiona cu eter si am folosit doar ce am gasit prin atelier, din tabla de titan”, a marturisit Zeno Reinhardt.

In sala militara unde nu erau conditii sa lucrezi „batranul” Zeno cum ii spun prietenii acum, tanarul de atunci  a inceput sa isi perfectioneze arta „doftoritului” aparatelor. Fiind la transmisionisti, pentru aparatele de radiolocatie avea la discretie numeroase scule insa nu avea piese. Pana si suruburile erau pe inventar. De atunci, organizarea din aramta l-a determinat sa fie foarte odonat cand desface un aparat. Suruburile si le aseaza cu grija in ordine cum le scoate din aparat asa le si pune pe rand inapoi.

„Aparatul de origine poloneza, nu mai stiu cum se numea, mi l-a facut cadou un unchi de-al meu. Eram la scoala militara si i s-a rupt maneta cu care armai declansatorul, era prinsa de un fir foarte subtire de otel impeltit. Si cauta cu ce sa il faci. Cu  naylon nu se putea ca se intindea am gasit pana al urma si am confectionat o piesa si a mai mers o vreme. Acolo pe bancile scolii am reusit sa rezolv porblema. Scule cu care sa lucrez  aveam berechet da’ peise nu aveam un surub daca pierdeam apoi ala eram ” a afirmat Zeno. 

Dupa scoala militara detasat la Mangalia a reusit sa isi cumpere primul sau aparat de fotografiat dintr-un salariu si jumatate de loclotonent „amarart”. Regimul comunist l-a trims timp de jumatate de an la sapat de tunele. Odata ajuns in Cluj, Zeno Reinhardt si-a slefuit talentul pe un model de aparat „Practika”. Pe care l-a desfacut si refacut de nenumarate ori. 

„In prostia mea am stricat geamul de sub pentaprisma aparatului. Nu mai vedeam cum trebuie pe vizorul aparatului si am zis ca nu se poate sa am asa ceva, un aparat prin care sa nu vad cum trebuie. Atunci nu am stiut tehnologia cu care era construit la acea vreme aparatul. Santurile respective pe plasticul ala erau facute cu laserul si erau extrem de subtiri, foarte fine. Am vazut ca se poate fixa, problema era daca pun un lichid. Si am pus glicerina si a mai functionat inca multi ani. Unde crezi ca am facut reparatiile? In varful muntelui unde tovarasul Ceausescu ne-a trims sa servim tara ca ofiter de radio locatie, trims sase luni la sapat de tunele de aductiune a apei in zona Sibiului. Acolo m-am culturalizat, avea cabana Sadoveanu, era Valea Frumoasei iar ca sa imi treaca timpul mai desfaceam aparatul, il puneam la loc si tot asa”, a marturisit Zeno.

Mai serios s-a implicat in industria reparatiilor de aparate imediat dupa Revolutie cand si-a facut o scotietate de tip Asociatie Famliliala, printre primele din Cluj-Napoca. Timp de aproape 25 de ani, prin mana lui Zeno Reinhardt au trecut zeci de mii de aparate de fotografiat. De la cele mai simple, mecanice,  la cele mai complicate, digitalizate. Dezvoltarea tehnologiei l-a determinat pe Zeno sa citeasca foarte mult, sa se documenteze si totodata s investeasca in echipament si modernizarea atelierului. Azi, din atelierul sau cu ajutorul internetului isi comanda singur piesele de schimb pentru aparatele aflate pe bancul de lucru. 

„In 1990 am avut aprobare pentru asociatie familiala numarul 246. Printre primele din Cluj. In ’93 am iesit la pensie la 50 de ani. Le-am zis: fratilor am varsta, mi-am servit patria, ma pensionez. Iar de atunci pana in perezent am reparat peste 15.000 de aparate. Am mers pe reparatia aparatelor mecanice pana prin 1999. Din ’99 pana in 2003 am mers in paralel iar acum doar aparate digitale mai repar. Mai vin persoane mai in varsta asa ca mine cu cate un aparat mecanic pe care il repar pe gratis pentru ca stiu ca valaorea sentimentala pentru cei care mi-l aduc sa il repar este mai mare decat valaorea aparatului in sine. Oamenii nu se pot adapta foarte usor cu tehniologia, nici mie nu mi-a fost usor, dar am invatat”, s-a confesat Reinhardt.

Lui Zeno Reihardt ii plac lucrurile moderne, spre deosebire de sotia acestuia caruia ii plac lucruile vechi. Dar aceasta „stare de incompatibiliate” cum o descrie, a facut sa aiba o relatie de familie foarte buna, rodul dragostei fata de sotie fiind cei doi copii ai sai. 

 

Evolutia tehnologiei a facut ca numarul clientilor care apeleaza la serviciile sale sa fie din ce in ce mai mic. Anual daca mai intra in reparatie 5-6 aparate pe film. Faptul ca majoritatea firmelor producatoare de pelicula si-au restrans activitatea a determiant si cersterea pretului la filmele pentru aparatele de fotografiat iar lumea a ajuns sa prefere un smarthphone in detrimentul unui aparat. 

„Pai de ce sa iti mai cumperi acuma un aparat de fotografiat pentru amatori? Multi isi iau smartphone care si fotografiaza, si poti vorbi si te poti da si pe net. Porbabil ca firmele de pelicula nu mai au productie probabil mai au cate o camaruta si de aceea nu se prea gasesc filme pe piata”, a punctat Zeno Reihardt.

Aparatele mecanice raman dupa parerea „doctorului de aparate” mult mai dificil de reparat decat cele digitale de ultima generatie. La cele digitale e mai usor sa schimbi o piesa, pe cand la cele clasice, mecanice, de cele mai multe ori piesele trebuie confectionate sau mai e solutia de vizita in targul de vechituri, unde daca ai noroc poti gasi un aparat tot defect dar care sa aiba piesa de care ai nevoie in buna stare de functionare. Dar asa cum multi au o camara in care isi aseaza borcanele cu muraturi, Zeno Reinhardt are un mic depozit unde, pe rafturi, ca si intr-o farmacie, piesele de schimb sunt aranjate si etichetate astfel incat sa nu dureze prea mult pana isi cauta o piesa.

„Aparatele de fotografiat mecanice sunt si in ziua de azi mai greu de lucrat, de reparat decat cele digitale pentru ca au foarte multe suruburi si mecanica la timp de expunere perdele este cu totul deosebita fata de cele digitale” a declarat Zeno in timp ce isi finaliza o comanda pentru unul dintre aparatele aflate in lucru. 

Referitor la diferenta dintre cele doua marci din topul aparatelor de fotografiat, Nikon si Canon, Zeno Reinhardt spune ca, in timp ce Canon deja scotea primele serii de aparate digitale, cei de la Nikon inca mai investeau in fotografia pe film, fapt ce i-a costat putin in acoperirea pietei aparatelor porfesioniste.

„Amatorilor le recomand Sony, Panasonic, care sunt extraordinar de bune, fiabile, sunt firme cu traditie in electronica care fac aparate cu imagine foarte placuta ochiului la fel cum sunt si cele de la Fuji”, a afirmat Zeno.

Ce mai dificila lucrare din cariera de peste 50 de ani  a rezolvat-o recent cu ajutorul tehnologiei prin faptul ca un alt depanator de aparate din Germania si-a filmat reparatia fapt ce l-a facut pe Zeno, dupa ce a vizionat filmul, sa stie unde sa caute defectiunea. A reusit, iar in scurt timp fericitul client va putea din nou sa realizeze fotografii profesioniste.

„Singurul aparat la care am cerut ajutor pe internet a fost pentru Nikon D80. Are o defectiune prin care pe ecran apare scris „Err”. L-am demontat si am gasit pana la urma. Mi s-a spus unde sa caut si sa vad daca e asa ca daca e asa inseamna ca aia e. Daca nu e asa trebuia sa schimb motorul. Motoru’ e incercat, merge, iar azi mi-a sosit piesa”,spune el satisfacut.

 

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *