In vizor

VIDEO ″Gunoaiele clujenilor, între Alin Boc și Emil Tișe″. Studiu de caz

Situația dezastrului ecologic de la Pata Rât, unde levigatul curge în voie, iar Centrul de Management Integrat al Deșeurilor a rămas doar un proiect așezat pe hârtie, devine tot mai îngrijorătoare. Șantierul de la CMID pustiește în continuare, iar pe clujeni îi așteaptă doar ″Apocalipsa după Tișe″. Cum arată această imagine de sfârșit de lume de la Pata Rât? István Szakáts a realizat un studiu aplicat privind realitatea din teren de la fața locului. Analiza este alarmantă. Nu și pentru autorități. Cu toate acestea, Alin Păunel Tișe ar putea să adoarmă cu aceste studii sub pernă și să le aplice întocmai, după cum tovarășul Lenin păstra cu sfințenie la căpătâi romanul lui N. Cernîșevski, Ce-i de făcut? Cu o singură observație: acela era un manual ideologic, pe când studiul de față se referă la măsurile concrete pe care le poate întreprinde președintele CJ Cluj, Alin Tișe.

″Noile măsurători și modelul 3D al Muntelui de Gunoi relevă că platforma de depozitare „temporară” a RADP se va umple până în august. Gunoaiele Clujului nu se pot duce la CMID – Centrul de Management Integrat al Deșeurilor – că ăla nu-i bun nici de ruină. Primăria vrea să autorizeze un nou Vulcan „temporar” de gunoi – lângă primul. Dar asta e cu cântec. Din vara asta clujenii pot să-și țină gunoiul acasă, sau să-l îmburde în râpă. Presiunea publică și tensiunea politică cresc. Imaginea lui Boc și Tișe încep să se confunde. Detalii.

Vineri am filmat cu drona la rampa RADP. Din imaginile și datele GPS furnizate de dronă am construit modelul 3D al Muntelui de Gunoi (vezi link .pdf) și i-am calculat volumul. Iese 144.885,25 metri cubi. Asta înseamnă aproximativ 270.000 tone. Capacitatea autorizată a rampei e de 358.000 tone. Clujul produce anual 200.000 tone de gunoi. Faceți aritmetica: în patru luni gunoiul ne va fi la gât. 

Am făcut și un calcul alternativ, pe baza unghiurilor rampei. Unghiul de umplere este dat de unghiurile versanților est-vest, mai mici (vezi secțiunile). Până la vârf – minus un loc de excavator – mai e mai puțin de 12%. Cât este Vulcanul acum, s-a acumulat în aproape trei ani. Prin calcule elementare, în 4 luni muntele e complet. Cu vârf. Asta înseamnă că și să crești din pix capacitatea autorizată a Muntelui la infinit, pe baza inițială de 10.000 mp nu mai ai unde clădi un munte mai mare de gunoi. Că nu încape. Fizica, bat-o vina.

Soluția? Desigur, există: în discursul politic administrativ și în acțiuni verbale. Se numește Centrul de Management Integrat al Deșeurilor. Acolo ar trebui dus gunoiul Clujului. În realitate, un șantier gol, unde după 6 ani de zile nici măcar curentul nu e tras, cu instalații neterminate și în lipsă, și un deal care vine peste ei în jos. Apocalipsa după Tișe. În lipsă de CMID, Primăria cere autorizarea unui nou Munte de Gunoi Temporar. Și CMID? Poi, vorba bancului: să mai aștepte. Dar nu e așa logic. 

Cluj-Napoca e cel mai mare generator de gunoi din județ, și de fapt lui i-ar trebui cel mai mult CMID. Că între timp tot județul se îneacă în gunoi – ghinionul ruralului limitrof. Pădurile-s oricum pline de gunoi, și în fiecare râpă vezi îmburdată câte o căruță de gunoi. Din acea perspectivă, Cluj-Napoca e cel mai curat oraș. Că n-are CMID? Nu contează. Că nici colectare selectivă nu are? N-are nimic. Are Stația de Transfer RADP – de fapt stația de Transfer către Marele Nimic. Dar nu contează. Spre deosebire de primăriile din teritoriu care se dau peste cap cu managementul deșeurilor, establishmentul politic din Centru poate să-și permită să extindă Stația de Transfer către Nimic, spre Infinit – că are clisa și cuțitul politic s-o facă. De asta în administrație se vorbește de anul trecut de ridicarea Vulcanului de Gunoi #2 – cu vedere panoramică pe primul. 

Gândirea politică e așa: „că n-a hi bine să stea Cluju’ nealcoș în goz, că pe termen lung asta poate produce iritare în turmele prețioase de votanți. Ar trebui făcut ceva. Alinu’-i fără vlagă, n-o fost în stare din toamnă să-și pornească o amărâtă moară de levigat. Urât. Da’ pe ge altă parte Alin îi ge-a nost’. Apăi ne-om face că plouă politic până s-a pune săracu’ la adăpost de dosare. Da’ între timp tot tre’ să punem gozu’ undeva. Na poi hai că mai ridicăm un munte de gunoi lângă hălălant și la tăierea pamblicii zicem cu dușmanii, că murim-luptăm și că în timp tăte le-om face.” 

Asta urmează. Numai că în 5 ani CMID (de fapt structura care-i va moșteni falimentul) va fi tot departe de a prelucra gunoiul Clujului. Iar atunci administrația Clujului va ridica cu aceași nonșalanță și al treilea Vulcan, și de ce nu, în timp, un întreg lanț muntos de gunoi. Loc este, gunoaiele le știm face, sănătate politică să fie. Dar deja și Vulcanul #2 relevă câteva probleme majore: autorizația de mediu, infringementul și alegerile.

În 2015, Autorizația de mediu a Stației de Transfer RADP (către Marele Nimic) impunea ca beneficiarul „să ia toate măsurile de prevenire eficientă a poluării și evitarea oricărui risc de poluare” și „să se asigure că nicio poluare importantă nu va fi cauzată”. Dar vulcanul RADP a erupt de 30 ori doar în 2017 și a băgat fumuri toxice în plămânii Clujului, Sânnicoarei, Apahidei, Dezmirului etc. S-a grăbit Primăria să comande măcar un studiu care să evalueze impactul acestor poluări asupra sănătății populației? Fugi domne’. Dară știți că pute de ani de zile la aeroport, zi de zi. Știți, așa-i? Știți. Și deja v-ați obișnuit, nu? Ba da. Na, e cam așa și cu asta. Uitați-vă în jur, nu trăiți în Cluj-Napoca, Orașul Comoară și cu Toate Cele? Ba da. Apăi nu-i fain? Ba. Na, nu fiți negativiști.

Dar rampa RADP mai are și alte bube (pe lângă fumul toxic și aerul otrăvit). Levigatul. Autorizația din 2015 prevede un bazin de colectare a levigatului de 20mc. E la colțul Muntelui. Dar 20mc? La un munte de gunoi de 150.000mc, construit pe 10.000mp? Serios? Ia calculați de câte ori se umple asta la o ploaie banală de 10L/mp. Cât de des se vidanjează? Și unde se duce levigatul? Stația de osmoză inversă a levigatului de la baza dealului marca Alin Tișe – nepornită și nepornibilă – ar prelucra 165mc de levigat pe zi. La rampa RADP – precum se vede și în video – levigatul băltește la suprafață din 2015. Ar cere asta o stație de tratare a levigatului? Clar. S-au și apucat să o sape. Acum, după trei ani. Jubiliar.

De ce acum? Pentru că Vulcanul dă în supraplin și negocierea pentru o altă autorizație cu Agenția pentru Protecția Mediului trebuie îndulcită cu ceva. Așa a apărut, precum se vede, un nou bazin de tratare a levigatului, în trei compartimente. Au început să-l cofreze acum trei săptămâni. Lângă, va fi pusă o stație de tratare a levigatului prin filtrare. Și o să ne coste peste 350.000 Euro, banii noștri. Și nu e logic.

Stația de Tratare a Levigatului cu Osmoză Inversă Alin Tișe e tot acolo, la baza dealului, ar trebui doar să tragă o țeavă până jos. Costă 500E. Parcă aud că nu se poate în acte. Fugi domne. Levigatul direct către stația aia curge oricum. De trei ani, „gravitațional” – conform termenului preferat de Tișe. Mai pui un ceas de apă pe țeje ca să știi cât să-ți dea RADP cotă-parte. Și mere treaba.
De ce preferă totuși Primăria să-și facă propria stație de filtrare? Că pe măgăoaia lui Tișe nu se poate conta. Poate-poate că a porni-o cât să-i taie pamblica, dar după aia mai rapid o s-o oprească – că nu are unde pune 40 tone de concentrat toxic pe zi – cât produce, doamne feri, echipamentul. Deja a trecut o lună de când Tișe stă și cu situația de urgență în brațe. A făcut ceva în acest timp cu stația de osmoză? Cu Marele Zid? Cu Marea Neagră? Nada. 

Dar Primăria, pe lângă stația proprie de tratare a levigatului – parte a zestrei fluturate în fața mirelui de la Protecția Mediului, mai plusează cu ceva. Iată pe video se vede o suprafață de 3000mp proaspăt netezită, chiar lângă Vulcanul de gunoi. E în facere de mai bine de o lună. Pentru? Nu e pusă nicio placă care să-i indice rostul. Dar întrebând munkașii, se află. Una bucată stație de piroliză, mare și faină din partea familiei politice Boc! Să trăiască! Numai că.

Numai că știți, Stația Temporară de Transfer la această oră ar trebui să fie în desființare, nu în extindere cu noi facilități. Rampa RADP trebuia să-și fi cam încheiat misiunea demult – dar cine mai numără anii. Ce anume o să ardă în stația de piroliză? Gunoi nu e voie. Cum anume, în câți ani se justifică și această investiție, având în vedere că imediat nu mai ai voie să depozitezi gunoi în niciun fel înafara CMID-ului cela neterminat și interminabil, și cu infringementul care e pe noi? Cum se integrează acest proiect în noul Plan Național de Management al Deșeurilor, abia scos de Ministrul Mediului ca să pună măcar un pic pe hold procesul de infringement? Cum o să plătească orașul cota-parte din amenda de 140.000E/zi de la infringement, în timp ce primarul se vaietă că n-are buget că PSD i l-a tăiat? Altă întrebare. 

În scurt timp vom putea admira erupții duble la cele două Vulcanuri. Ctitoriile propuse (Vulcanurile Gemene, Stația de Transfer către Infinit, Băile Levigat, Marele Prăjitor de Goz) – reflectă modelul clujean al grijei și responsabilității administrației politice față de cetățean. Și vin alegerile.
În vremea acțiunilor verbale, când politica și comunicarea politică au devenit indistingibile. Mai simplu și mai aplicat: Boc și Tișe au perfectat arta înlocuirii acțiunii cu vorbirea despre acțiune. Dar ceea ce i-a dus înainte în ani buni de regn, acum devine o vulnerabilitate. Temele care vor fi cele mai discutate în spațiul public în anii și mandatele care vin peste Cluj sunt, în ordinea tensiunilor sociale pe care o să le genereze: spațiul verde, traficul și gunoaiele. 

Dar problema gunoaielor orașului nu se poate rezolva înafara problemei gunoaielor județului. Faptul că acestea sunt profund corelate fac inevitabilă suprapunerea Alin Boc – Emil Tișe. Autofalimentarea managerială și politică a lui Tișe va fi folosită productiv de adversarii politici ai lui Boc și PNL. Iar timp pentru a o lungi și a o drege și a face niște management al percepției nu mai este. Infringementul e pe noi și prinde Orașul Comoară cu chiloții în jos. În ajun de alegeri.

Tot ce poate face dynamic duo-ul Alin&Emil este rețeta brevetată: 1. sar cu un random Plan Miraculos de Salvare, 2. care costă foarte mulți bani 3. PSD nu marcă banii și deci 4. PSD e de vină, huo PSD (pentru prototip vezi maneaua lui Tișe „Slugoii de la deconcentrate”) ca atare 5. vă rugăm să înțelegeți, noi am vrut să facem un bine, vă rugăm să fiți rezonabili, vă rugăm să ne lăsați să facem lanțul ăla muntos vulcanic 6. Votați Alin și Emil.

Acum doar curg pâraiele de levigat pe lângă drumul care duce de la Rampă spre Centură. Vineri am văzut copii jucându-se în ele. În curând se va scoate la consultare publică noul proiect de Autorizație de Mediu. Cu toate că deja ne dăm seama: autorizația nu reînnoită ar trebui, ci retrasă. Imaginea asta cu copii care se joacă în pârâul cu levigat pe mine unul mă bântuie. Poate ar fi bine să vă bântuie și pe dumneavoastră″, notează István Szakáts.

 

 

 

 

sursa foto&video: István Szakáts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *