Politica

Tudor Ştefănie, candidatul numărul 5 al PNL Cluj, vrea să doarmă liniştit la umbra imunităţii parlamentare

Ordinea pe lista finală a candidaţilor pentru alegerile parlamentare din luna decembrie a fost stabilită joi seara de către conducerea PNL. Surpriză sau nu, numele fostului primar de Turda, Tudor Ştefănie, apare pe poziţia 5 la Camera Deputaţilor. Un loc considerat eligibil (undeva la limită) care îi va oferi acestuia, sub umbrela imunităţii parlamentare, siguranţa şi liniştea necesară, departe de anchetele procurorilor care, încă se mai gândesc dacă să acţioneze şi să ancheteze modul în care fostul edil a gestionat banul public. Motivul pentru care Tudor Ştefănie doarme iepureşte de câţiva ani buni îl constituie teama acestuia de o posibilă reţinere ca urmare a dosarelor ce vizează activitatea sa în cele trei mandate de primar.

Tudor Ştefănie, născut în 1953,  a devenit membru al Partidului Democrat în 1996 unde a ocupat funcţiile de vicepreşedinte al Biroului Permanent Judeţean al PD Cluj (1996-2004), secretar General al Biroului Permanent Judeţean al PD Cluj din 2004, respectiv preşedinte al Partidului Democrat-Liberal Turda. În administraţia publică locală Ştefănie a deţinut funcţiile de viceprimar în perioada 1996-2004 şi primar al municipiului Turda până la alegerile din acest an, alegeri pe care le-a pierdut în faţa candidatului PSD, Cistian Matei. Deci avem de-a face cu un dinozaur politic, ce s-a adăpat din banul public 20 de ani… 

Deţinător al unui brevet în turism, economist de profesie, cu un master în  administraţie publică, Tudor Ştefănie, înainte de a ocupa o funcţie de conducere la nivelul administraţiei publice locale din Turda a lucrat, imediat după Revoluţie, la S.C. Turism Arieşul S.A. în calitate de director şi manager general, având responsabilitatea de coordonare şi gestionare a  activităţii societăţii.

În timpul primelor două mandate deţinute de Tudor Ștefănie, acesta a fost cercetat în mai multe dosare penale de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, dar în toate s-a dispus neînceperea urmăririi penale, fiind de notorietate relațiile sale de prietenie cu fostul prim-procuror Dan Deac, actualmente avocat de succes în Turda.

La Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda erau, în anul 2015, înregistrate 12 denunțuri penale împotriva fostului primar Tudor Ștefănie, iar la Serviciul Teritorial Cluj Napoca al Direcției Naționale Anticorupție are 4-5 dosare penale – dar și pe acestea se cam depune praful. A fost depus un denunț penal și la structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție, dar nu a avut nicio finalitate până în prezent.

Relațiile apropiate dintre Tudor Ştefănie şi fostul ministru Elena Udrea, au determinat-o pe „blonda de la Cotroceni” să o  angajeze șefă de cabinet pe fiica fostului primar, Cristina Vevera.  Relațiile apropiate dintre Tudor Ştefănie şi Emil Boc au făcut posibil ca, în periaoda în care primarul Clujului era premier (şi tăia în carne vie pensiile şi salariile bugetarilor), Adrian Vevera, ofițer DGIPI și ginerele lui Ştefănie, să fie angajat consilier personal al acestuia.

Se zvoneşte (că așa trăiește opinia publică în lipsa anchetelor procurorilor, din zvonuri) că Tudor  Ștefănie ar deține, împreună cu membri ai familiei și alți apropiați, mai multe vile și apartamente de lux în Turda, Cluj-Napoca și București, un hotel în municipiul Cluj-Napoca, un hotel în  zona Băilor Felix, un hotel în Ungaria (la Balaton), un hotel în Spania (lângă Barcelona) și o agenție de turism în municipiul Turda.

În luna februarie 2006, PSD Cluj l-a acuzat pe primarului PDL Tudor Ștefănie de incompatibilitate. Ștefănie era acuzat că a deținut sau deține funcția de administrator la SC Salina Turda SA (fosta societate care a administrativ obiectivul Salina), apărând într-un document al societății, cu mențiunea ”Președinte al CA”, alături de care se regăsea și semnătura sa! Documentul respectiv era datat 21.07.2004, dată la care Tudor Ștefănie câștigase primul mandat de primar, după ce timp de două mandate a fost viceprimar și ar fi trebuit să se supună aceleiași legislații privind incompatibilitățile, care apăruse în anul 2003.

Februarie 2006: PSD aruncă în spațiul public subiectul incompatibilității lui Ștefănie, care figura președinte al Consiliului de Administrație al SC Salina Turda SA. Martie 2006: Daniela Florea (PDL) este desemnată în Adunarea Generală a Acționarilor SC Salina Turda SA, la inițiativa primarului Ștefănie, probabil pentru a pregăti terenul pentru scoaterea lui Ștefănie din CA, fără mult tam-tam.

30 Mai 2006: Aurel Feneșan este desemnat în CA al SC Salina Turda SA, fără să se precizeze pe cine-l înlocuiește. Inițiativa i-a aparținut lui Ștefănie, care foarte probabil s-a folosit de această ”mișcare” pentru a se înlocui pe sine.

7 Mai 2009: Ștefănie propune să se plătească 2,62 miliarde de lei vechi în contul societății Salina Turda SA. Motivația era ”pentru acțiuni”, în realitate, se pare că a fost un cadou pentru radierea ulterioară a societății și dispariția” documentelor.

20 August 2009: La scurt timp, Ștefănie vine cu inițiativa înființării unei alte societăți (SC Turda Salina Durgău SA), după ce tocmai plătise aproape 3 miliarde de lei vechi pentru ca municipiul Turda să devină ”acționar majoritar” în societatea care administra Salina.

14 octombrie 2010: la Registrul Comerțului se depune solicitarea de radiere a societății Salina Turda SA.”

În mod normal, prima reacție ar trebui să fie din partea Agenției Naționale de Integritate, care în urma prezentării acestor dovezi ar fi trebuit să investigheze cazul. În situația în care fostul primarul Ștefănie ar fi fost găsit în situație de incompatibilitate, el ar fi pierdut  dreptul de a mai candida, conform legislației în vigoare.

A doua reacţie ar fi terbuit să vină din partea Direcției Naționale Anticoruție, având în vedere că este vorba de un caz similar cu cel de la Mediaș, unde DNA a început cercetarea penală a primarului, viceprimarului și a consilierilor locali, tot pentru o faptă similară şi anume achiziția unor acțiuni, din banul public, nejustificată.

Controlul abilitat al specialiștilor de la Curtea de Conturi a constatat  abateri financiare totalizând o sumă estimată la 76.911.000 lei! Adică peste 760 de miliarde de lei vechi! Adică puţin peste 17 milioane de euro. Tudor  Ştefanie a ascuns raportul  Curții de Conturi, însă Curtea l-a trimis spre cercetare către polițiștii de la Cluj, unde dosarul stă îngropat în sertare de mai bine de  trei ani.

Fostul primar de Turda, Stefanie speră că, odată ajuns în Parlament, cu complicitatea PNL Cluj care l-a pus pe liste, va scăpa de cercetările și plângerile care îl vizează direct, deoarece nu a  semnat nimic având grijă să-și angajeze un țap ispășitor, adică un administrator public al orașului pe nume Cosmin Crișan.

O altă speţă care ar  trebui să dea de gândit alegătorilor pe de o parte şi procurorilor pe de alta este cum primăria Turda a făcut plăți de peste jumătate de milion de euro către firma care a realizat parcul zoologic la Turda. După ce constructorul a intrat în  faliment, parcul zoologic a rămas nefinalizat. Conform Curții de Conturi, către firma respectivă s-au făcut plăți pentru lucrări nerealizate.

Ca un bun gospodar, numai bun de trimis să doarmă în Parlament, unde să obțină o pensie suplimentară grasă, în cele trei mandate de primar, Tudor Ştefănie nu a reuşit să finalizeze Casa de cultură a municipiului pe care l-a păstorit, aflată la doi paşi de primărie, şi a cărei imagini nu face cinste oraşului.

Poziţionarea pe un loc eligibil pe listele PNL-ului la alegerile din decembrie a fostului PDL-ist Tudor Ştefănie nu ne face să credem decât că partidul se simte dator să îl recompenseze pentru activitatea sa managerială (în interesul partidului), pentru ca acesta să poată să doarmă mai liniştit nopţile în următorii patru ani, fără teama că va fi nevoit să deschidă uşa casei la ore mici ale dimineţii unor musafiri mascaţi.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *