Teofil Campean, creatorul si directorul general al Rondocarton, un lider in piata producatorilor de carton si un sprijin solid pentru industria alimentara romaneasca, care are nevoie de ambalajele ce se produc la Cluj si Targoviste in fabricile grupului Rondo-Ganahl, este un tip de antreprenor ce vorbeste rar, dar cand vorbeste, vocea i se aude puternic in intreaga Romanie.
Rondocarton are 60 de milioane de euro cifra de afaceri, 300 de angajati si inca ceva, ceva special: un profit de 4 milioane de euro. Pentru care Rondocarton plateste impozit. Ar fi putut sa isi ascunda profitul, cum se face la alte case mai mari, dar „Teo” este un CEO special, cu o viziune foarte sanatoasa asupra antreprenoriatului, respectuos fata de Statul Roman, dar critic cu cei care il conduc. Cu guvernantii, mai ales, care sunt pe cale sa faca o tampenie ce ataca in mod simultan atat consumatorul de produse alimentare, omul de zi cu zi, ci si industria alimentara, mai ales producatorii romani.
Producatorii, importatorii si comerciantii s-au trezit la finele anului trecut in situatia de a trebui sa plateasca aproximativ 50 de milioane de euro catre Administratia Fondului pentru Mediu in contul unei taxe de 2 lei pe kilogramul de deseu nereciclat sau necolectat. Aceasta in contextul in care controalele desfasurate in 2015 de Administraţia Fondului pentru mediu au scos la iveala faptul ca Organizatiile de Transfer de Responsabilitate (OTR- pe care producatorii le plateau pentru a le reintroduce ambalajele in circuitul economic) nu au colectat sau reciclat cantitatile de deseuri pe care le-au raportat. Diferentele intre ce s-a declarat si ce s-a reciclat de fapt au fost puse astfel in sarcina producatorilor, arata Economica.Net.
Rep.: Sunteti un lider ai industriei, vreau sa va intrebam cum va afecteaza aceasta taxa care vine, cumva, retroactiv, si, mai ales, daca ne va afecta si pe noi, cetatenii?
Teofil Campean: Asa cum legea impotriva cainilor ciobanesti nu era indreptata impotriva bietelor animale de paza a turmelor, ci era indreptata impotriva ciobanilor, a celor ce trudesc din greu pe acea piata, tot asa, cu aceasta taxa, parerea mea e ca cineva, acolo, in Parlament, duce o politica impotriva industriei alimentare si impotriva a ceea ce inseamna industria romaneasca, in general.
Pentru ca mare parte din populatie cumpara produse lactate de la privati, ciobani ii numim noi pe crescatorii de animale, dar nu in sensul de a-i defaima. A gandi faptul ca nu o sa aiba caini si, atunci nu o sa mai tina oi, a fost o lovitura. Sunt sigur ca nu s-a terminat. Guvernantii au mintea odihnita. Urmatoarea idee va fi de a le cere ciobanilor sa ambaleze laptele si iaurtul si branza exact ca producatorii din industria alimentara. Or, ei nu sunt pregatiti pentru asta si nici nu o sa fie sa vanda in piete in felul asta.
Dupa aia vor plati taxa de mediu, exact ca si noi, iar taxa de mediu nu este indreptata spre curatire. V-o spun eu acum: nu e indreptata impotriva gunoaielor, ci e, din nou, o lovitura data industriei alimentare.
2 lei pe kilogramul de deseu nereciclat sau necolectat o sa insemne intrarea in incapacitate de plata a sute de producatori autohtoni din industria alimentara si, imediat, ca o consecinta, punerea in pericol a 50 000 de locuri de munca. Tot taxa asta stupida va insemna cresterea la raft a pretului produselor alimentare cu 30 la suta.
Noi nu vindem direct ambalaje, noi producem ambalaje pentru toata industria. Bineinteles ca ei vor plati mai mult pentru ambalajele pe care le pun pe piata. Noi le vom cere mai multi bani pentru ca noi platim mai mult la stat pentru ceea ce le livram lor. Nici n-au calculat, dupa mine, ceea ce vine din aval. Adica, toti ceilalti care concura la ambalarea ambalajelor, fiindca aici nu discutam numai de carton: sunt ambalaje din plastic, metal, lemn, tot ce apare ca ambalaj este taxat cu aceeasi moneda. Aici e o alta gandire eronata. Cel putin in Austria, Germania, nimeni nu plateste taxa pentru paletul de lemn. Paletul de lemn nu o sa-l gasesti niciodata la groapa de gunoi.
E drept ca doamna ministreza care si-a luat concediu de la Bruxelles si a venit in vacanta in Romania ca sa faca guvernare nu o sa inteleaga asta pentru ca nu s-a deplasat pana la groapa de gunoi. Groapa de gunoi nu contine, in general, nimic din ce este lemn. Paletii nu ajung niciodata acolo. Paletii, o sa-i vedeti, o data, daca nu-i pazesti, iti dispar. Doi, o sa-i vedeti pe marginea drumului, sunt recuperati si se refolosesc de zeci de ori, se repara, nu e normal sa fie taxati. Ceea ce are, sa zicem, un grad de colectare mai mic sau de refolosire, este sticla. Sticla este un produs greu, insa sticla poate fi refolosita foarte simplu. Ea poate fi cel mai bun nisip din constructii cu conditia ca cineva sa se ocupe, ceea ce nu s-a facut in 12 ani, sa se faca investitii in procesare. Sa dea bani Statul celui care proceseaza si atunci o sa vedeti ca groapa de gunoi nu mai e groapa de gunoi. Este fabrica de materii prime. Asa arata o industrie moderna. Groapa de gunoi nu are ce cauta nicaieri in lume. Trebuie sa fie o fabrica reciclatoare pentru ca tot ce ai menajere, alea merg la biogaz sau poti sa o tratezi si sa o nobilezi in asa fel incat sa scoti chiar benzine, combustibil. Orice. Pe urma ajunge ingrasamant ceea ce e menajer, mancare si toate. Partea de plastic se poate recicla. Partea de metal merge la metal, partea de plastic se si recicleaza o parte, intr-adevar, dar nu ar trebui sa existe.
Rep.: Sunteti direct conectat cu producatorii de produse alimentare, poate ca ati si discutat cu dumnealor, care e parerea lor, cu cat va creste la raft alimentul? In general, o medie grosiera sa ne dati…
Teofil Campean: Cu 20%. Unii spun ca si 30 la suta. Aia inseamna ca ii scoate de pe piata. In momentul in care cresterea va fi de 20%, Romania va importa 80% alimente din afara. Si e impotriva gandirii, o data, zici ca vrei sa ajuti si scazi TVA-ul de la 24% la 20%… Si pe urma vii cu o imbecilitate. Dar, revin, se plateste pentru ceea ce nu trebuie platit. Pentru palet nu trebuie platit. El niciodata nu va ajunge la groapa de gunoi. In cel mai rau caz, ajunge pe foc, ca sa inteleaga si doamna ministru. Iar pentru restul se gaseste o solutie. Solutia asta, in schimb, iar ma adresez aceleiasi doamne ministru, trebuie sa fie o strategie si trebuie cineva sa se ocupe de ea. Sa o conduca. Si sa o urmareasca. Acela nu poate fi producatorul de ambalaje din carton. Nici producatorul de iaurt. Aia, misiunea lor, este sa produca ambalaje de carton si iaurturi, nu sa urmareasca strategia de mediu. Daca maine trebuie, platim toti un milion de euro. Toata Romania asta. Dar platim degeaba. Noi am avea aceeasi situatie ca si acum. Adica, gunoaiele vor fi duse la groapa de gunoi. De ce? Pentru ca in 12 ani nimeni nu a urmarit nimic.
Rep.: Faceti parte dintr-un grup austriac gigant. Partenerii dumneavoastra au doua fabrici mari acolo. Cat platesc ei in Austria pentru asta?
Teofil Campean: Eu am cerut de la cei Austria, avem un exemplu in care e clar cum trebuie sa gandeasca un stat normal la cap, avem doua fabrici in Austria care produc ambalaje. Ambalajele, ca greutate, sunt duble decat ceea ce produce Rondo Romania. Ei platesc la cele doua fabrici sume absolut normale, aici este totalul, 8.000 de euro pe luna, o suma rezonabila, pe luna. Vreau sa-i anunt pe cei de la Mediu ca se face colectare selectiva in Austria. Nu povesti. Deci, acolo, in fiecare casa exista trei pubele minimi, exista masina care anunta. Si vine o singura masina care are un singur fel de sortiment, nu le pune toate trei impreuna. Eu am ajuns de rasul oamenilor mei de aici din fabrica. Vrand sa fac pe desteptul, am pus trei pubele mari si am urmarit sa nu puna menajerul cu sticla si hartia in acelasi loc. Hartia noi, oricum, o luam la reciclare si aia a ramas separat. M-au chemat portarii si au zis ,,domnul director, nu va mai faceti de rusine, ca uite vin astia, gunoierii, si iau toate pubelele si le pun intr-o singura masina”. Situatia este grava pentru ca Ministerul Mediului si-a externalizat atributiile de baza. Acelea de a vedea si de a avea o strategie corecta, de a urmari ceea ce se intampla. Oricati bani s-ar aduna, nu o sa-i vedeti. Banii se vor duce in alte directii pentru ca nu inteleg baza sistemului de colectare.
Rep.: O companie ca si Rondo Romania, care are undeva spre 60 milioane de euro cifra de afaceri si 300 de angajati, cat ar trebui sa plateasca taxa de mediu pe productia ei de acum, in fiecare luna?
Teofil Campean: Noi, daca am face referire la anul 2015, ar mai trebui sa platim vreo 300 de mii de euro. Daca ar fi sa fie tot anul viitor ar fi in plus fata de ceea ce platim noi anual, vreo 2 milioane si ceva de lei. Am ajunge la 7-800 de mii de euro anual. E enorm, te scoate din piata, nici n-are rost sa discutam. Piata e libera. Fabrici de ambalaje exista in Ungaria, in Bulgaria, peste tot in jurul nostru.
Rep.: Ati fost chemat la Guvern? Asociatia reprezentativa din care faceti parte a fost chemata la discutii?
Teofil Campean: Au fost cei de la industria alimentara, noi ne-am asociat cu ei. Noi suntem micuti. Fata de ei, noi nu reprezentam un procent extraordinar ca business. Iarasi, faptul ca ne-am asociat inseamna ca ceea ce exprima ei, putem exprima si noi. Iar o lege impotriva industriei nu poate sa o dea decat un stat tembel. In mod normal, statul este cel mai prost gestionar, dar un stat corect este cel care iti da sanse si nu te incurca.
Rep: Ce ati vrea sa-i transmiteti domnului Ciolos daca ar fi sa aveti o discutie de cinci minute cu dumnealui?
Teofil Campean: In primul rand, eu i-as spune ca daca maine n-as avea personal sau as avea nevoie de personal, nu as lua niciunul din ministrii lui. Nici unul din ministrii lui nu ar avea ce cauta in Rondo Romania. Deci, niciunul.
Rep.: De ce?
Teofil Campean: Ministrul Mediului, ne e clar, da? Probabil ca o fi buna asistent medical, dar la Mediu, nici nu pricepe si nici nu a venit sa munceasca si sa gandeasca. Deci, daca ar fi spus ,,domnule, platiti asta, si strategia mea este asta, cu banii astia vom face asta” – as fi zis ca mai treaca, mai mearga. Dar bineinteles ca nu poti sa fii competitiv cu Ungaria sau Bulgaria cand tu ai plati 100.000 de euro pe luna, iar ei platesc 8.000. Din start, n-are rost sa mai discutam de competitivitate, dar toti ar intelege si ar pune mana. Insa, daca nu ai nicio gandire, nicio strategie si peste zece ani ne intalnim in aceeasi situatie, ce ne facem? Mai mult decat atat, daca ar fi citit legea, ar fi inteles unde sunt problemele acestei legi, care e si stufoasa si mai mult incurca decat rezolva problemele.
Si ceilalti ministri sunt la fel. Vacantisti de Bruxelles, au venit in concediu in Romania de la Bruxelles sa ne dea lectii de guvernare, alegand sa isi bata joc de industrie, cata a mai ramas din ea. Ca mine, director general la o firma ce e parte dintr-un grup puternic strain, sunt multi in tara asta. Va rog sa va imaginati cam ce o sa inteleaga austriecii mei din aceasta taxa fara capatai.