Veteranul fotografiei de la Cluj, Szabo Tamas, are 81 de ani. Desi este in pensie, are numeroase proiecte si inca mai face fotografii. A acceptat sa vorbeasca despre “virusul” fotografiei, cu Ziar de Cluj si sa imparta din cunostintele sale fotografice adunate in 60 de ani de role de film. A fost ales sa-l fotografieze pe Nicolae Ceausescu, cand dictatorul venea in oras si a imortalizat de la inaltime Clujul, pe vremea cand era pilot si transporta sange de la Cluj pentru bolnavii din Zalau cu un planor. Astazi, isi doreste sa-si finalizeze un album cu Manastirea Nicula, insa monahii au uitat de proiectul fotografului pentru care si-au dat acordul acum doi ani.
A venit in Cluj-Napoca, in 1941, dupa ce “niste baieti in haine negre” i-au distrus casa din Arad. Mutat in orasul de la poalele Feleacului, Szabo Tamas a imortalizat istoria Clujului in mii de fotografii. Unele din ele au iesit din imensa arhiva si si-au gasit loc in cele peste 160 de albume foto pe care le-a publicat. In anii ’70 a ajuns la carma unui planor, pentru a duce sange bolnavilor din Zalau. Asa a reusit sa faca toate fotografiile-document cu majoritatea cartierelelor si pietelor din Cluj-Napoca.
“Odata veneam prin partea de Nord a Clujului, dadeam un ocol, apoi prin partea de Vest si asa am facut pozele. Mi-am ascuns aparatul sub haina si cand eram in aer, la 5 metri de pamant, il scoteam si faceam poze. Sunt fotografii-document”, rememoreaza fotograful Szabo Tamas.
“Cei din cenzura erau, cum sa zic, prosti”
Fotograful clujean a lucrat, de-a lungul timpului, pentru zeci de publicatii: Faclia, Pionierul, Sateanca, Scanteia Tineretului, Igazsag, Tribuna, Vulturul si Korunk. Szabo a fost colaborator al TVR, pe vremea cand filmarile se trimiteau cu trenul la Bucuresti. Nu i-a placut deloc, asa ca a revenit la fotografie.
“Fotografia e, nu stiu cum sa va spun, un virus. Unii nu se pot lasa de fumat, altii de baut, eu nu ma pot lasa de fotografie”, spune Szabo.
A fost angajat al Muzeului Etnografic si, din postura de fotograf la Faclia a fost ales sa imortalizeze vizitele lui Ceausescu la Cluj, nu si Revolutia.
“Eu nu fac politica, niciodata nu am facut politica, insa s-a intamplat sa fiu ales sa fotografiez vizitele lui Ceausescu la Cluj. Nu mai am mare parte din fotografii. La ultima vizita a lui Ceausescu la Cluj, cand am ajuns in redactie la Faclia, ne-au confiscate toate filmele. Nu puteau sa apara cine stie ce poze cu Ceausescu”, povesteste Szabo.
Fiind fotograf de presa in comunism, pozele sale au fost cenzurate.
“Cei din cenzura erau, cum sa zic, prosti. Domnul Zanc (n.r. scriitorul Grigore Zanc, fost senator PSD de Cluj) era seful cenzurii din Cluj. Odata am dus la Faclia o poza cu biserica din lemn de la Muzeul Etnografic, care are iscalitura lui Horea pe ea. Nu mi-a intrat in ziar si am intrebat de ce? Domnul Zanc mi-a zis ca poza are cruce si cum, in comunism, putem avea asa simboluri? I-am zis ca uite, e monument, e biserica lui Horea. Atunci el a taiat crucea bisericii de pe poza si a intrat asa in ziar”, continua fotograful clujean.
A mai fost un episod in care a fost mustruluit, de Ziua Armatei, cand a trebuit sa imortalizeze paradele in oras si oficialitatile stranse in cimitir sa cinsteasca eroii “miscarii socialiste”.
“Noi primeam filme de la o intreprindere de material fotografic de la Targu-Mures, ca sa le testam si sa spunem cum sunt. De Ziua Armatei, am iesit pe teren, cu filmele, insa pozele nu au putut fi developate. Nu a fost emulsie, gelatina, pe ultima parte de film. No, am ajuns iar la Zanc, impreuna cu colegul meu. I-am explicat situatia si ne-a intrebat de ce nu am testat inainte filmul? Apai, domnisoara, stiti ca filmul fotografic nu se poate testa”, se amuza experimentatul fotograf.
“Fotografia digitala este mai rece”
Nu mai face fotografii pe film. Nu mai are spatiu de prelucrare, un laborator foto, insa imortalizeaza sute de graffiti-uri, de pe cladirile din Cluj.
“Acestea sunt documente pentru viitor”, explica fotograful.
In timpul liber invata Photoshop si se dedica proiectelor culturale, insa sustine ca fotografia digitala este “mai rece”.
“Cu tehnologia noua s-a schimbat foarte mult totul: modul de exprimare. Totul este mai rece, mai altfel. Un montaj pe care l-am facut mai demult intr-o saptamana, poate fi facut, acum, pe calculator intr-un sfert de ora. (…) Aparatele de acum sunt foarte moderne. Asa cum am spus, tinerii cu aparate foto din ziua de azi ar trebui sa invete sa vada si sa stie ce vor sa fotografieze, nu numai asa, aiurea. Si in autobuz copiii isi fac selfie-uri sau unul sta in fata si altul in spate si-si fac poze, ca sa fie mai interesanti. Insa fotografia trebuie sa contina un mesaj. Eu intotdeauna incerc sa dau si cate un mesaj fotografiilor mele”, spune Szabo Tamas.
Fotoreporterul priveste critic si fotografia de presa.
“Fotografia de presa e foarte slaba. E mai mult reclama decat fotografie (…) Cititorul trebuie sa fie si educat. Pe vremuri erau fotografiate foarte multe proiecte artistice. Astazi in ziare nu mai apare nici macar unul pe luna”, considera el.
Proiect fotografic pentru Nicula, abandonat de preoti
Astazi, incearca sa finalizeze un proiect fotografic inceput acum doi ani la Manastirea Nicula. Desi le-a propus o varianta de album monahilor acum doi ani, nici in ziua de azi nu a primit vreun raspuns din partea lor.
“Nu mi-au mai dat niciun raspuns. Am facut fotografiile si le-am dus proiectul, insa cred ca l-au uitat prin vreun sertar”, arata Szabo Tamas.
Fotograful clujean are acum o pensie lunara de 1.200 de lei, in conditiile in care, pe vremuri, castiga 18 salarii medii pe luna. Acum (re)vede locurile pe care le-a fotografiat de pe scaun. De-a lungul carierei sale s-a axat pe fotografierea locurilor si oamenilor din Transilvania si spune ca asta si-ar dori sa faca si pe viitor.
“Nu m-as mai duce in strainatate. Nu-mi place. Insa as mai da o tura prin Maramures si prin Apuseni”, a marturisit Szabo Tamas.