Analiza

STUDIU: 1 din 5 angajați din Cluj face naveta la locul de muncă

Unul din cinci salariați din Cluj-Napoca face naveta spre locul de muncă: 41.400 de persoane lucrează în Cluj-Napoca, însă locuiesc în altă parte. În anul 2018 numărul total de salariați în Cluj-Napoca a fost de 203.900. Cifrele sunt bazate pe salariații raportați de către companii, nu pe baza populației rezidente (domiciliată sau cu flotant) adesea imprecisă, arată rezultatele unui studiu realizat și publicat recent de Universitatea Babeș Bolyai.

Din totalul salariaților din județ care fac naveta zilnică, 52% sunt domiciliați în Zona Metropolitană Cluj. În același timp, 83% din navetiștii din județul Cluj respectiv 53.400 de salariați au ca destinație Zona Metropolitană Cluj. Cea mai mare parte din salariații navetiști și anume 96% au ca destinație doar câteva localități din Zona Metropolitană, cele aflate pe culoarul râului Someșul Mic: Gilău, Florești, Cluj-Napoca, Apahida, Jucu. Iar dintre acestea, destinația cea mai populară către care se îndreaptă 78% dintre salariații navetiști este Cluj-Napoca. Aceste localități funcționează ca o conurbație din punct de vedere al pieței muncii.

„În Cluj-Napoca, cel mai mare flux de salariați navetiști vine din primul cerc de comune din jurul orașului. Cei mai mulți navetiști vin din localitatea Florești. În această comună fac naveta 86% din salariați, raportat la persoanele de vârsta activă din localitate, iar 89% din fluxul de migrație este direcționat spre Cluj-Napoca. Acest fapt se datorează compoziției sociale similare a celor două localități: 39% din persoanele de vârstă activă din Florești au educație superioară, în timp ce în Cluj-Napoca 38% au studii universitare. Acești salariați, atât din comună, cât și din oraș, lucrează în economia de servicii din Cluj-Napoca”, arată rezultatele studiului.

O proporție considerabilă din salariații din primul inel de localități din jurul orașului Cluj-Napoca fac naveta, însă fluxul nu este la fel de puternic direcționat înspre oraș. Rațiunile țin și în această situație de compoziția socială din aceste comune în care domină forța de muncă angajată pe poziții manuale.

La nivelul județului există un culoar principal de muncă salariată manuală între Dej-Jucu-Turda și un culoar secundar Aghireș-Gârbău-Baciu, istoric una din zonele extractive ale județului Cluj.

Navetismul în comunele peri-urbane, cu excepția localității Florești, este direcționat spre firmele care angajează forță de muncă manuală.

Rezultatele studiului Universității Babeș Bolyai mai arată că după 2011, tot mai multe firme noi au apărut în Zona Metropolitană ori s-au relocat. Cea mai mare parte din aceste firme sunt în sectoarele industriale, transport, logistică și construcții. Cluj-Napoca are foarte multe locuri de muncă cu un astfel de profil, dar tot mai multe companii de acest tip au facilitățile de producție și depozitare pe cele două culoare.

În Cluj-Napoca există două categorii de navetiști: salariații pe poziții manuale, atrași de culoarul principal de muncă industrială și salariații pe poziții non-manuale cu studii superioare care lucrează ca personal de suport în industrie, transport și logistică. Acest fapt face ca intrările spre locul de muncă să fie mai mari din zona de vest a orașului, iar ieșirile spre locul de muncă să fie mai mari spre zona de est a orașului. Fluxurile de trafic se inversează la terminarea programului de muncă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *