Diete

Strugurii

Dupa modul de folosinta, se deosebesc trei grupe de soiuri de struguri: pentru masa (consum in stare proaspata), pentru vin si soiuri cu utilizari mixte (pentru masa si pentru vin). Bobitele strugurilor pentru masa sunt mai mari si mai consistente (crocante), de regula mai putin bogate in zaharuri decat ale soiurilor de vin.

Soiurile de struguri pentru masa se recolteaza incepand de la mijlocul lunii august, iar cele pentru vin in octombrie.

Strugurii in stare proaspata contin: apa (72-73 %), zaharuri (16-22 %), reprezentate prin glucoza si levuloza, acid tartaric liber, protide, substante minerale (potasiu, fosfor, calciu, fier, sodium etc.), provitamina A, vitaminele B1, B2, PP, C (foarte putina), tanin in pielita, etc. Valoarea energetica a 100 ml must de struguri este de 70-90 kcal.

Stafidele sunt bobite de struguri uscate, provenite de la soiurile fara seminte (Kis-mis, Sultanina, Cornit, Perlet s.a.).

Uscarea se realizeaza in cuptoare speciale sau direct la soare. Soiurile de vita pentru stafide se cultiva si in tara noastra. Stafidele sunt mult mai bogate in fier si in vitamine decat strugurii proaspeti. Ele dau rezultate bune in tratamentul inflamatiilor cavitatii bucale (gurii), ideosebi a gingiilor. Stafidele fierte in ulei si zeama de ridichi sunt folosite, incapand din antichitate, ca un leac sigur in unele de boli de piele. Din stafide se mai face si vin, asemanator cidrului.

In scopuri terapeutice, de la vita de vie (Vitis vinifera L.) se folosesc bobitele strugurilor, mustul, uleiul extras din seminte si decoctul din funze.

Strugurii sunt un aliment-medicament foarte usor digerabil, cu efect tonic-aperitiv, energetic, remineralizant, diuretic, antitoxic, stimulent si decongestionant hepatic, laxativ, colagog (favorizeaza eliminarea bilei), eliminator al acidului, hipotensor si diminuator al colesterolului din sange.
Sucul de agurida (struguri necopti, verzi, foarte acri), avand proprietati diuretice marcante, combate obezitatea. Este folosit in acrirea ciorbelor sau in conservarea muraturilor de casa.

Datorita insusirilor terapeutice pe care le au, strugurii sunt recomandati in cazuri de anemie, demineralizare, surmenaj, convalescenta, sarcina, obezitate, artritism, guta, litiaze biliare si urinare, pletora, intoxicatii, nefrite, azotemie, tulburari digestive, dispepsii, atonii gastrointestinale, dermatoze, colesterolemie, ateroscleroza, hepatite, avitaminoze. Continand mult zahar, strugurii sunt contraindicati in diabet.

Cura de struguri in stare proaspata (cate 1 kg, in doua zile pe saptamana, fara alte alimente) da rezultate bune in obezitate.

Cura cu must de struguri are efect diuretic, depurativ si antisclerozic; se incepe cu 0,5 litri zilnic, in 3 reprize, cu o ora inainte de mese, apoi, se creste progresiv, pana se ajunge, dupa circa 2 saptamani, la 2 litri zilnic, cantitate care se mentine astfel 2-3 zile, fara a se mai consulta alte alimente; se revine apoi la cantitatea initiala, de care se profita cat mai dureaza sezonul de struguri.

Turtele ramase de la presarea strugurilor, in procesul de vinificatie, pot fi folosite pentru atenuarea durerilor de guta, sciatica si reumatism.

Decoctul din frunze de vita de vie, cu doua linguri de frunze la o cana, se foloseste in diarei cronice, hemoragii nazale, alterari ale peretilor venelor (varice, hemoroizi), precum si in obezitate; se beau trei cani pe zi: prima dimineata devreme, iar celelalte doua inainte de mese.

Uleiul din semintele boabelor de struguri este indicat in dieta hipercolesterolemicilor si in unele afectiuni cardiovasculare.

Strugurii se utilizeaza si in cosmetica.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *