E simpatic si relaxat, ai spune ca are infatisarea tipica unui corporatist sadea, care iti zambeste la comanda ca sa dea bine in fata aparatului de filmat. Dar Stefan Brasoveanu, seful Hamburger Recycling Romania, nu are nimic superficial in el. Zambetul lui este sincer, parerile ii sunt ancorate in realitate, principiile de afaceri sunt clare si fara subtilitati. Este un om real care cunoaste Romania reala si care conduce o firma ce face zece milioane de euro pe an din reciclarea hartiei si maselor plastice. Este un om caruia nu ii este rusine sa spuna:
„Eu sunt bolnav de optimism si plin de incredere in oameni si in mine”.
General Managerul de la Hamburger Recycling Romania, Zoltan Stefan Brasoveanu, pune mare pret pe integritate, pe care o considera trasatura de caracter definitorie pentru un om. La cei 42 de ani ai sai, pe care nu-i arata, e plin de energie si entuziasm, vorbeste apasat, ca un neamt, iar mimica si gesturile lui intaresc impresia de siguranta de sine. Sincer si direct, ambitios si corect cu toata lumea, reprezentantul companiei de reciclare insista sa faca lucrurile ca la carte, cinstit si legal. Se inconjoara de oameni competenti si integri, alesi pe baza intuitiei cu care se mandreste. Un astfel de om este mana sa dreapta, Daniela Bucsa, managerul zonal pe Cluj.
In urma cu 7 ani, Stefan Brasoveanu a fost selectat de o firma de head hunting si a ajuns sa ocupe pozitia de administrator al companiei Hamburger Recycling din Romania. Initial, compania romaneasca a avut doar partea de trading.
Fondata in 2006, Hamburger Recycling Romania face parte din Holding-ul Prinzhorn, cu sediul in Austria, cu o cifra de afaceri de peste un miliard de euro si care are ca obiect de activitate reciclarea si productia de hartie si ambalaje. Din divizia de reciclare mai fac parte, alaturi de compania din Romania, companii din Austria, Germania, Ungaria, Slovacia, Cehia, Croatia, Serbia, Polonia si Bulgaria. Holding-ul are 4 mari fabrici de hartie in Germania, Austria si Ungaria. In 2009 s-a pus in functiune cea mai mare fabrica de hartie din Europa, Hamburger Hungaria, iar compania de la Cluj este reprezentanta acesteia in Romania.
In martie 2009 s-a deschis primul depozit In Cluj. Hamburger Recycling Romania colecteaza hartie, carton, mase plastice, folii, sub forma de vrac, le sorteaza dupa calitate, le baloteaza si hartia o exporta in strainatate, iar plasticul in Romania. Cartonul ondulat este livrat direct la Hamburger Ungaria, ziarele, revistele, hartia de 1,06 merg in Austria, iar hartia alba, scrisa si nescrisa, este trimisa in Germania. Hartia colectata este introdusa intr-un malaxor enorm, se adauga apa si se marunteste pana ajunge o pasta, care se proceseaza in hartie de mai multe tipuri: alba, gri sau carton de diferite grosimi.
„Media pe luna este de 4.000 tone de carton, dar am avut un maxim de 11.000 tone. In Romania s-ar putea produce lejer 350.000 tone de hartie reciclata pe an. Colaboram cu hipermarketuri, supermarketuri, avem contracte de preluare a ambalajelor de hartie si plastic de la ei, dar in Romania, daca maine vine cineva si ofera mai mult, contractul semnat nu contează”, spune managerul general de la Hamburger Recycling.
Indicii EUWID și PIX sunt cei mai des folositi in industria hartiei, insa in Romania nu au prea multa relevanta. Kaufland, Cora si alte companii originare din Vest, incearca sa implementeze si aici aceste standarde cu care ei sunt obisnuiti.
Hatisuri birocratice
Reprezentantii holding-ului austriac sunt dispusi sa investeasca la Cluj in dezvoltarea companiei. Reciclarea deseurilor de hartie si masa plastica e o afacere cu potential pentru viitor, iar Clujul parea alegerea ideala. Din pacate, planurile acestora sunt tinute in stand by din cauza birocratiei tipic romanesti.
„Pana acum, am investit aproape 600.000 euro in aceasta locatie, dar inca nu e aprobat PUG-ul. Am tot avut discutii cu diferiti reprezentanti din Primarie, dar nu am reusit sa rezolvam nimic. Acum doua luni, am apelat la Consiliul Judetean Cluj. Nici de la ei n-am primit inca un raspuns concret. PUG-ul e expirat din 2009 si de aceea nu primim autorizatie de constructie”, spune administratorul Hamburger Recycling.
Reprezentanții companiei au vrut sa puna dale, sa repare drumul de acces spre depozit, dar exista riscul sa fie amendati, pentru ca n-au autorizatie de constructie.
„Din cauza ca nu obtinem autorizatia, suntem nevoiti sa ne desfasuram activitatea intr-un cort. Am fost nevoiti sa montam acest cort, care n-a fost ieftin deloc, pentru ca riscam sa ni se strice utilajele, daca le lasam in ploaie. Pe cort, va spun sincer, am dat 50.000 euro”, marturiseste Zoltan Brasoveanu.
Firma, care are in spate un concern intreg, de miliarde de euro, nu poate sa construiasca, nu poate sa investeasca nimic, este tinuta in loc dintr-un amanunt birocratic si nu i se da autorizatie de constructie. Pare absurd ca o firma care e dispusa sa investeasca aici, care da de lucru la aproximativ 100 de oameni, care contribuie la ecologizarea mediului si reciclarea deseurilor, nu numai ca nu e sprijinita, dar i se si pun bete in roate.
„Stim ca sunt interese cu aceste terenuri si, pana nu isi iau partea cei care trebuie, nu se va rezolva. Dar noi insistam sa facem treaba corect, onest si legal”, spune administratorul Hamburger Recycling.
In Romania, colectarea selectiva a deseurilor nu este luata prea in serios
„Am lucrat in SUA 3 ani. Peste tot erau recipiente speciale pentru hartie, sticla, plastic, deseuri menajere, iar daca nu puneai deseurile in containerul potrivit, riscai sa iei amenda. Era o politica foarte severa in privinta protectiei mediului”, spune Stefan Brasoveanu.
Totul incepe de la educatie. Dar si educatia trebuie sa inceapa de undeva. Reprezentantii companiei de reciclare s-au gandit sa puna cate un big bag in fiecare scara de bloc sa colecteze hartia direct de la locatari. Dar firmele de salubrizare i-ar impiedica. Acestea primesc bani si pentru ridicarea gunoiului de la asociatiile de proprietari, dar castiga si din valorificarea deseurilor reciclabile.
Cluj open for business
„Clujul este un oras frumos si civilizat. Nu se compara cu alte orase din tara. Si oportunitatile de business ar fi mai bune aici, daca administratia ar fi mai receptiva la nevoile intreprinzatorilor. Pana in `99, cand am plecat in SUA, lucram ca profesor de romana-engleza, pe un salariul de 100 de dolari. M-am intors dupa 5 ani tot la un salariu asemanator. Multi se mirau ca m-am intors. M-am considerat intotdeauna roman si sunt mandru de originile mele romanesti”, declara managerul general al Hamburger Recycling Romania.
Desi este roman doar pe sfert, dupa bunici, e si sarb, maghiar si sas, Stefan Zoltan Brasoveanu se considera roman 100% si sustine Romania peste hotare.
„Stiu cum sunt romanii, cum le place „ciorba”, dar in afara eu intotdeauna am laudat Romania si romanii si am determinat oameni influenti sa vina si sa se convinga singuri de frumusetile noastre”, spune Zoltan Brasoveanu.
Parerea unui roman sincer si direct
„Ce-i lipseste Clujului? In primul rand, o noua administratie. Eu nu judec oamenii, pentru ca are cine sa-i judece. Nici nu sunt naiv sa cred ca o alta culoare politica ar rezolva problema. Dar investitorii nu sunt deloc ajutati, nu sunt sprijiniti, ni se pun piedici tocmai de catre cei care ar trebui sa fie cei mai interesati ca investitiile sa mearga, sa se creeze locuri de munca, sa se plateasca impozite pe profit”, spune reprezentantul concernului Hamburger in Romania.
Autocaracterizare
„Am 42 de ani. De 14 ani nu beau altceva in afara de apa plata, ceai sau lapte. Sunt lacto-vegetarian. Cu ciupercile nu sunt prieten, insa. Fac sport, am acasa o sala de fitness cu 5-6 aparate, dar va marturisesc ca rar ajung acasa. Sunt foarte ocupat. Am un Range Rover, dar conduc atat de cuminte ca si Matizul ma depaseste. Integritatea e cea mai mare calitate a mea. Intotdeauna am tinut sa fiu corect cu toata lumea. Am facut niste angajari prin firma Psihoselect, iar recrutatorii de acolo erau foarte amuzati ca eu insistam sa imi gaseasca oameni integri. Am o intuitie foarte buna, niciodata nu m-a inselat. De aceea tin sa particip la interviurile de angajare. Cea mai mare realizare a mea de pana acum sunt cei doi copii minunati ai mei, Dragos Andrei si Florian Christian”, încheie Stefan Brasoveanu.