Un paienjenis de asociatii si structuri controleaza in acest moment industria romaneasca a drepturilor de autor si a celor conexe, acorda licente de difuzare si strang sume care ar trebui sa ajunga la compozitori, interpreti si case de productie. Deseori, mai multe asociatii se cer platite pentru acelasi lucru – o firma care si-a intocmit licenta la una este obligata sa dea bani si pentru altele. In tot acest timp, artisti consacrati ale caror piese sunt difuzate de ani de zile primesc sume derizorii sau deloc pentru drepturile de autor.
Toate structurile se afla sub umbrela ORDA – Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor. Pe site-ul oficial al acestuia, se precizeaza din capul locului ca reprezentantii organismelor de gestiune colectiva nu sunt angajati ai ORDA si nu reprezinta aceasta institutie.
“Astfel, organismele de gestiune colectiva a dreptului de autor si a drepturilor conexe sunt persoane juridice constituite prin libera asociere, avand ca obiect principal de activitate colectarea si repartizarea drepturilor a caror gestiune le este incredintata de catre titular”, se arata aici.
ORDA functioneaza ca “organ de specialitate in subordinea Guvernului, fiind autoritate unica de reglementare, evidenta prin registre nationale, supraveghere, autorizare, arbitraj si constatare tehnico-stiintifica in domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe”.
“Principalele atributii ale ORDA sunt de reglementare a activitatii din domeniu, de elaborare de proiecte normative, de a tine evidenta repertoriilor transmise de organismele de gestiune colectiva, avizarea constituirii si supravegherii functionarii organismelor de gestiune colectiva.
Totodata, ORDA controleaza functionarea organismelor de gestiune colectiva si stabileste masurile de intrare in legalitate sau aplica sanctiuni, dupa caz. Activitatea de control a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor se desfasoara numai cu notificarea prealabila a organismului de gestiune colectiva controlat, notificare ce trebuie facuta cu trei zile inaintea desfasurarii controlului”, se precizeaza in statutul oficiului.
Pentru o vreme ORDA avea monopol al controalelor la companii, dupa care a inceput colaborarea cu Business Aliance Software – o asociatie formata din 70 de companii de software din toata lumea – concretizata intr-o campanie nationala de combatere a pirateriei. Pentru ca structura nu are dreptul de a face verificari si a colecta sume s-au infiintat mai multe asociatii. Colectarea sumelor a starnit mereu conflicte, cum a fost cel intre UCMR si UPSR sau UCMR –ADA si CREDIDAM, iar acum razboiul se poarta intre si mai multe organizatii care se calca in picioare pentru aceeasi „prada”. Un alt scandal l-a avut in centru pe Silviu Prigoana, care a mizat pe acest potential si si-a infiintat un organism de gestiune colectiva, ARAIEX – Asociatia Romana pentru Artisti Interpreti sau Executanti. Structura ar fi primit bani, potrivit presei, “sifonati” de la CREDIDAM, asociatie care are in portofoliu 11.000 de artisti romani.
Cantareata Mihaela Mihai a avut procese multi ani in incercarea de a-si primi drepturile, acuzand ca sistemul romanesc de colectare si distribuire a taxelor pentru drepturi de autor ii avantajeaza doar pe unii artisti, cum ar fi Corina Chiriac sau Stela Enache.
La Cluj, organizatorii de evenimente se plang ca au fost nevoiti sa dea spaga ca sa scape de inspectorii acestor asociatii.
Conform site-ului ORDA, in domeniul dreptului de autor functioneaza 8 structuri. APM – Asociatia Producatorilor de Muzica gestioneaza drepturile autorilor de opere muzicale; ARDAA – Asociatia Romana pentru Drepturi de Autor din Audiovizual gestioneaza drepturile patrimoniale de autor de opere audiovizuale si videograme; COPYRO gestioneaza drepturile autorilor de opere scrise; DACIN-SARA – Societatea pentru Drepturi de Autor in Cinematografie si Audiovizual – Societatea Autorilor Romani din Audiovizual gestioneaza drepturile autorilor de opere cinematografice si alte opere audiovizuale; PERGAM – Societatea Autorilor si Editorilor Romani de Opere Stiintifice gestioneaza drepturile autorilor de opere stiintifice; Opera Scrisa.ro gestioneaza drepturile autorilor de opere scrise; UCMR-ADA – Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania – Asociatia pentru Drepturi de Autor gestioneaza drepturile autorilor de opere muzicale; VISARTA gestioneaza drepturile autorilor din domeniul artelor vizuale;
In domeniul drepturilor conexe cu avizul ORDA regasim alte 8 organisme cu drept de colectare a veniturilor. ADPFR- Asociatia pentru Drepturile Producatorilor de Fonograme din Romania gestioneaza drepturile producatorilor de fonograme; ARAIEX; CREDIDAM- Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti gestioneaza drepturile artistilor interpreti sau executanti; UNART- Uniunea Nationala a Artistilor din Romania gestioneaza drepturile conexe ale artistilor interpreti sau executanti; UPFAR-ARGOA- Uniunea Producatorilor de Film si Audiovizual Romania- Asociatia Romana de Gestiune a Operelor din Audiovizual gestioneaza drepturile producatorilor de opere cinematografice si alte opere audiovizuale; UPFR – Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania gestioneaza drepturile producatorilor de fonograme. UPIF – Uniunea Producatorilor independenti de Fonograme gestioneaza drepturile producatorilor de fonograme. UPVR -Uniunea Producatorilor de Videograme din Romania gestioneaza drepturile patrimoniale conexe apartinand producatorilor de videograme.
Mai multe taxe, mai multe sanse de castig
Un DJ clujean, specializat in sonorizare evenimente este de parere ca nu ar trebui sa fie taxati si cei care pun muzica, si localurile care gazduiesc manifestarile.
“In mod normal, restaurantele si salile de nunti au taxa de licenta neexclusiva. Ceea ce inseamna ca indiferent cine pune muzica ambientala in cadrul unui eveniment nu ar mai fi nevoit sa plateasca catre asa-zisii inspectori ai organelor de control din teritoriu care se cred niste justitiari”, a declarat C.M., un fost organizator de nunti.
Modalitatea de plata a taxelor catre UNFPR, UCMR-ADA, CREDIDAM, este atat pe eveniment (nunta, concert) cat si anuala. Cu privire la aceasta problema reprezentantii UPFR-ului au raspuns unui fost DJ ca trebuie sa prezinte un raport financiar care sa reprezinte veniturile pe fiecare eveniment pentru a fi impozitate cu un procent de 1,5 %.
“Autorizatia de Comunicare Publica in Scop Lucrativ – cea care va permite sa difuzati muzica in cadrul evenimentelor la care dvs. colaborati – este cea pe care dvs. ati platit-o (105 lei + TVA anual); la sfarsitul perioadei trebuie sa ne trimiteti un raport financiar care sa contina veniturile, din care noi calculam o cota de 1,5% datorata UPFR-ului. Autorizatia de Reproducere a Fonogramelor destinate exclusiv Comunicarii Publice – este autorizatia care va permite sa faceti copii de lucru ale muzicii pe alte suporturi decat cele originale ( CD-uri, laptop, etc). Este autorizatia care starneste foarte multe discutii si comentarii pe forumuri printre colegii dvs. de activitate. Din controalele efectuate de catre inspectorii nostri si confirmate in proportie de 100% de toate controalele efectuate de politie, niciun DJ nu foloseste la evenimente suporturi originale”, a fost raspunsul lui Bogdan Ionescu, reprezentant UPFR.
Inspectorul ADFPR pe Cluj, Alexandru Broscoi, si-a exprimat ieri parerea despre sistemul defect.
„Probabil asa gandeste lumea: pentru ce sa tot platesc la nu stiu cate institutii? Nu eu am facut legea asta. ORDA a autorizat vreo 14 asociatii care colecteaza drepturi conexe. Eu sunt aici doar ca sa aplic legea.
“Noi nu dam amenzi, noi facem licente. Acestea se pot face si lunar, si semestrial sau trimestrial, in functie de cat are omul nevoie. Cei pe care ii verificam trebuie sa aiba asupra lor si contractul de munca. Daca nu e angajat nu are voie sa reproduca muzica in baza niciuneia din licentele eliberate de ADPFR sau UPFR (Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania). Fiecare are anumite case de productie pe care le gestioneaza. Nu e suficient sa aiba doar una dintre licente. Depinde ce piese au, trebuie sa se intereseze la ADPFR si UPFR si sa isi verifice meniul de piese. E destul daca ai inregistrata o singura piesa la tine in momentul cand pui muzica la o petrecere, trebuie sa ai pentru ea licenta”, a explicat Broscoi.
Artistii se plang ca banii din taxe nu ajung la ei
Pentru anul 2011, ADPFR a raportat suma colectata de 3.417.261 lei, din care comisionul asociatiei ar fi fost de 215.850 lei.
“Asociatiile acelea nu strang bani pentru noi, artistii, e o minciuna. Stim ca drepturile de autor functioneaza si aduc ceva bani doar cand suntem difuzati pe Radio Romania Actualitati. Am un contract cu Credidam si UCMR – ADA si le trimit lista cu piesele pe care urmeaza sa le interpretez la fiecare concert”, a declarat folkistul Vasile Seicaru.
Autorul unor piese fredonate de mai toti romanii, cum ar fi Aruncarea in valuri, Tango Retoric sau Citeste numai la final primeste anual din drepturi de autor cateva mii de lei.
“Cel mai mult a primit 7.000 de lei pe an, insa, de multe ori au fost mai putini bani. E foarte putin in raport cu difuzarea pieselor sale si cu castigurile din bransa. Suntem nemultumiti, insa nu stim cum ar trebui sa procedam. Stiu ca legea prin care se colecteaza taxe pentru difuzare e de mult timp, insa nu s-a materializat si pentru noi pana acum. Am vazut ca in Elvetia, de pilda, nu se difuzeaza muzica nicaieri in spatii publice din cauza acestor obligativitati. Banuiala noastra este ca cei care ne difuzeaza piesele nu le declara oficial, sau ca nu sunt destui oameni care sa se ocupe de aceasta licenta si sa colecteze taxe. Daca Vasile Seicaru ar trebui sa traiasca din aceste taxe ar fi un dezastru”, a declarat Liliana Mocanu, manager si impresar al artistului.
Nici artistul clujean Aurel Tamas, ale carui piese De-oi muri m-or pune-n groapa, sau Mandruta cu ochi caprui nu a incasat pana acum nici un ban din drepturi de autor.
“Nu am fost niciodata platit pentru drepturile de autor. Am un contract cu UCMR si m-au chemat, recent, sa imi dea ceva bani pentru niste difuzari la radio si la televiziuni, trebuie sa merg sa vad despre ce e vorba. In rest, nimic. Eu cred ca problema cu asociatiile astea care strang bani pentru difuzarea pieselor este ca nu ii controleaza nimeni. Ar trebui ca Fiscul sa verifice cat din sumele colectate de ei ajung la stat, cat isi opresc ei si cat ajunge la cantautori”, a declarat Tamas.
Cantaretul si-a facut PFA si plateste impozite imediat dupa fiecare cantare.
“Multi artisti nu stiu sa se organizeze si apoi ajung saraci, dupa o viata de munca si sacrificiu. Eu zic ca ar trebui infiintata o structura de stat, pe langa Ministerul Finantelor, care sa controleze toate licentele de difuzare, sa colecteze bani si sa ii distribuie si la artisti. Asa, cu enspe mii de firmulete care se incaleca unele pe altele si strang bani care nu se stie unde ajung, nu facem nimic”, este de parere Aurel Tamas.
Paul Ciuci, solist, chitarist si compozitor al trupei Compact, cunoscuta timp de decenii pentru piese ca Am nevoie de tine, Fata din vis sau Cantec pentru prieteni a declarat ca fondurile pe care Compact le primeste din drepturi de autor sunt confindentiale, insa a auzit de multe probleme in bransa pe aceasta tema.
“In alte tari drepturile de autor sunt reglementate din anii ’50, pe vremea lui Elvis Presley functionau perfect, iar la noi se misca incet abia de cativa ani. Daca legea ar fi fost corecta si in Romania, poate acum nu stateam la bloc, ci intr-o vila si aveam si un iaht”, a spus Ciuci.
ORDA: Artistii ar trebui sa preia initiativa
Oficialii ORDA spun ca si ei au mari batai de cap in incercarea de a le explica tuturor cum functioneaza acest sistem.
„Este, intr-adevar, complicat, primim adrese, telefoane, vin oameni la noi la sediu ca sa se intereseze despre normele de gestiune colectiva a drepturilor de autor. Artistii ar trebui sa aiba relatii contractuale cu asociatiile care fac asta, sa isi raporteze repertoriul si sa le mandateze in gestionarea pieselor proprii. Acestea genereaza fonduri din licentele de difuzare care, o data colectate, ar trebui sa ajunga intr-un anumit procent si la artisti. E si datoria artistilor sa faca aceste demersuri, pentru ca utilizarea repertoriului genereaza remuneratii, nu doar numele artistului. Daca nu au facut asta, cei care se ocupa cu gestiunea colectiva nu au cum sa ghiceasca ale cui sunt piesele”, a explicat Anamaria Titu, director Directia Registre si Gestiune Colective din cadrul ORDA.
In privinta numarului mare de asociatii care acopera aceeasi zona, specialista de la ORDA a admis ca este un aspect prevazut de lege.
„Legea care este in vigoare in acest domeniu spune ca aceeasi activitate poate sa se incadreze in domeniul de interes a mai multor asociatii de gestiune colectiva. In cazul de fata, niste piese de pe lista unui DJ pot intra in competenta unei asociatii, iar altele in a altei asociatii, asa ca e nevoie de ambele licente, sau, daca o structura le cuprinde pe mai multe, se plateste intr-un singur loc. Trebuie sa afle unde este arondata fiecare piesa utilizata si acolo se incurca foarte multi, este si de inteles„, a precizat Titu.
Organismul care supervizeaza activitatea tuturor acestor societati este ORDA. In cazul unor nereguli, fie se dau dispozitiii si un termen pentru intrarea in legalitate, fie sunt sesizate autoritatile, potrivit directoarei.
„Oricum, e bine de stiut ca ceasul nu se intoarce la noi, in Romania, ci in intreaga Uniune Europeana. Noi doar ne aliniem directivelor Uniunii”, a incheiat aceasta.
Foto: stiridecluj.ro