Justitie

Spaga cerută de la polițiștii-studenți i-au adus 5 ani de închisoare profesorului șpăgar de la UBB

Cristian Rudolf, profesor la extensia din Reșița a universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, care preda etică și integritate academică, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru luare de mită. La cât l-a dus capul și ce profil moral avea, acesta a cerut mită de la studenți de-ai săi care erau polițiști. Săptămâna trecută Tribunalul Caraș Severin l-a ”recompensat” pentru activitatea profesorală.

  • Cristian Rudolf este în arest preventiv din 21 februarie iar instanța i-a prelungit măsura arestului preventiv încă 60 de zile de la pronunțarea deciziei. În plus instanța i-a interzis să mai profeseze cinci ani după ispășirea pedepsei. Sentința nu e definitivă.

Soluția pe scurt:

În baza art. 289 alin.1 Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal, art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul RUDOLF CRISTIAN, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, la pedeapsa de:

– 5 ani închisoare.

În baza art. 67 alin.2 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b şi g Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, respectiv dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii-n.red.) , pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit.c Cod penal.

În baza art.65 alin.1 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute la art.66 alin.1 lit. a, b şi g Cod penal, conform art. 65 alin. 3 Cod penal. În baza art. 404 alin.4 lit. a Cod procedură penală, raportat la art. 72 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, de la data de 21.02.2023, până la zi.

În baza art. 404 alin.4 lit. b Cod procedură penală, raportat la art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, menţine măsura arestului preventiv faţă de inculpatul Rudolf Cristian pentru o perioadă de 60 de zile de la pronunţarea prezentei.

Executorie, potrivit art. 399 alin. 4 Cod procedura penală, pentru măsura preventivă.

În baza art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, raportat la art. 2502 Cod procedură penală, menţine sechestrul asigurător înfiinţat prin ordonanţa nr. 25/P/2023 din data de 21.02.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Serviciul Teritorial Timişoara, astfel cum a fost restrâns prin ordonanţa nr. 25/P/2023 din 14.03.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Serviciul Teritorial Timişoara, asupra sumei de 22.800 lei, depusă în numerar în contul unic (ANABI) constituit la UNICREDIT BANK S.A., conform recipisei nr. 1995A0013/21.02.2023 (aflată în original la fila 150 din vol.V dosar u.p.). Măsura asigurătorie enunţată mai sus se instituie până la concurenţa sumei de 1.000 euro şi 3.000 lei. În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c) Cod procedură penală, raportat la art. 2502 Cod procedură penală, ridică sechestrul asigurător instituit în cursul urmăririi penale, în baza ordonan?ei nr. 25/P/2023 din data de 21.02.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Serviciul Teritorial Timişoara, astfel cum a fost restrâns prin ordonanţa nr. 25/P/2023 din 14.03.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Serviciul Teritorial Timişoara, asupra următoarelor: suma de 8.540 euro, depusă în numerar în contul unic (ANABI) constituit la UNICREDIT BANK S.A., conform recipisei nr. 1995A0014/21.02.2023 (aflată în original la fila 151 din vol.V dosar u.p.).; 1 buc. lingou cu inscripţia „valcambi suisse” – „20 g fine gold 999,9 AA113406” şi 1 buc. lingou cu inscripţia „valcambi suisse” – „10 g fine gold 999,9 AA401055”, ambele predate la Trezoreria Statului Timişoara, conform inventarului şi procesului verbal nr. 254/27.02.2023 (aflate la filele 154, 155 din vol.V dosar u.p.).

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 11.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la data comunicării hotărârii.

Pronunţată în condiţiile art. 405 alin.1 teza II Cod procedură penală, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţii şi procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 14 iulie 2023.

Profesorul Cristian Rudolf de la extensia din Reșița a universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a fost propus pentru arestare preventivă, sub acuzația de luare de mită. Un student, ofițer de poliție, s-a prezentat în 14 februarie la DNA Timișoara. Ofițerul de poliție l-a denunțat pe Rudolf Cristian – cadru didactic în cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, că pretinde sume de bani cu titlul de mită cuprinse între 400 și 14.000 de euro pentru promovarea de către cursanți a examenelor la disciplinele pe care acesta le predă, atât în cadrul cursurilor de masterat cât și în cadrul cursurilor de doctorat.

Fiind audiat în calitate de martor, în 15 februarie, studentul a a declarat că, în iunie 2021, s-a înscris la cursurile  postuniversitare de masterat organizate în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Reșița. Fiind în al II-lea an universitar – 2022/2023, acesta are o restanță la una dintre materiile predate, unde profesor de curs este Cristian Rudolf. În 2 februarie acesta a susținut examenul, iar în dimineața următoare a fost anunțat de către un coleg de-al său despre faptul că acesta, la rândul său, a fost anunțat de către profesorul Rudolf să se întâlnească la ora 16 la sediul facultății din Reșița, pentru a găsi o modalitate de recuperare sau promovare a examenului la materia respectivă, fără să știe în acel moment dacă a promovat examenul sau nu.

La întâlnire Rudolf le-a propus celor doi o modalitate de promovare a examenului în cauză, respectiv predarea unui referat care ar fi trebuit să însemne 50% din nota finală. Spre finalul întâlnirii, profesorul le-a precizat că va încerca să găsească o soluție de promovare a examenului, un program de recuperare, dar doar cu aprobarea conducerii UBB Cluj, urmând ca acesta să îi anunțe ulterior.

În 11 februarie, într-o zi de sâmbătă, după-masa în jurul orei 16, denunțătorul a declarat că a fost contactat telefonic de colegul său,  care i-a spus că a fost sunat de profesorul Cristian Rudolf și că trebuie să se întâlnească cu acesta în jurul orei 17 într-un local. Ajunși aici, cei doi studenți s-au așezat la una dintre mese, iar la câteva minute a venit și s-a așezat cu ei la masă profesorul Rudolf, ocazie cu care au purtat o discuție de câteva minute cu acesta, iar la un moment dat profesorul le-a precizat că a discutat cu membrii din conducerea UBB Cluj-Napoca, ce au acceptat un program de recuperare, moment în care acesta a deschis agenda sa, în care avea o coală format A4, pe care era un scris olograf. Inițial nu a înțeles ce reprezenta acel scris, nici nu a fost atent să citească, a precizat denunțătorul, însă imediat profesorul le-a indicat cu degetul pe foaia A4 un scris olograf, respectiv o sumă de bani, arătându-le în dreptul intervalului de 600 de euro – 1.200 de euro. În această perioadă scurtă profesorul le-a spus că ”acestea sunt condițiile de promovare/recuperare”.

Martorul a precizat că promovarea examenului ținea exclusiv de profesorul Cristian Rudolf, întrucât acesta trebuie să îl noteze și să îl promoveze. Drept urmare, au notat procurorii în referatul de propunere a arestării preventive, martorul ”a rămas uimit, nu a avut nicio reacție, deși profesorul Rudolf Cristian știa că atât el cât și colegul său sunt ofițeri de poliție, acesta vorbind fără oprire”.

Cam atât despre etică și integritate academică!

De ce a decis instanța să dea o pedeapsă cu executare?
”(…) Ca practică judiciară relevantă pentru speța de față”, a notat instanța Tribunalului Caraș-Severin, ”este ilustrativ faptul că în cadrul aceleiași unități de învățământ superior (la vremea respectivă purtând o altă denumire, însă incluzându-l în colectivul de cadre didactice pe inculpat), au fost depistate în trecut multiple fapte de corupție, care au constituit obiectul dosarului penal (…) finalizat prin condamnarea definitivă a unui număr de cinci inculpați, trei dintre ei (toți având calitatea de cadre didactice universitare) fiind condamnați la pedepse privative de libertate cu executare efectivă (în condițiile în care au utilizat procedura de recunoaștere a învinuirii, iar valoarea sumelor de bani sau a foloaselor pretinse era mult inferioară în raport cu cazul de față)”.

  • ”Ca atare, cu atât mai mult se poate aprecia că inculpatul nu a luat în considerare experiența trecutului, ceea ce subliniază o dată în plus necesitatea aplicării unei pedepse principale în regim de detenție, doar prin această modalitate fiind sporite șansele de realizare a scopului preventiv-educativ al acesteia”, a arătat instanța în motivarea deciziei de condamnare.
”(…)Aprecierea necesităţii executării efective a pedepsei principale presupune inclusiv o abordare dialectică a tuturor criteriilor de individualizare, fără a se putea sublinia cu precădere lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, activitatea sa sindicală (descrisă în cuprinsul unora dintre caracterizările depuse) ori că s-ar fi bucurat de o bună reputaţie ori pregătire profesională (conform celor percepute de autorii altora dintre caracterizările depuse la dosar de apărare), ca reprezentând aspecte cu valoare de circumstanţe favorabile inculpatului, mai cu seamă în cazul în care acesta a profitat de realităţile respective pentru a-şi disimula comportamentul infracţional sau a-şi asigura realizarea scopului ilicit propus.
Continuând raționamentul respectiv, cu trimitere la argumentele învederate de apărare, se constată totodată faptul că lipsa antecedentelor penale ori studiile superioare de care se prevalează inculpatul nu pot fi privite ca circumstanțe favorabile în stabilirea pedepsei, atâta timp cât acestea reprezintă condiții obligatorii pentru persoanele care au calitatea de cadru didactic universitar. Pedepsele cu închisoare aplicate în regim de detenție și într-un cuantum îndreptat spre mediu vor asigura, după cum s-a arătat mai sus, atât caracterul necesar coercitiv-represiv, cât si o finalitate generată la nivel societal de exemplaritate, concretizată în dezaprobarea judiciara a infracțiunilor comise și a conduitei infracționale a inculpatului. Se reiterează faptul că infracțiunile de corupție, mai cu seamă cele săvârșite în mediul educațional sau sanitar, prezintă un impact deosebit în rândul populației și face ca periculozitatea lor să fie accentuată.
Pe de altă parte, în ceea ce privește reținerea împrejurărilor atenuante expuse de apărare, instanța reține că acestea au fost avute în vedere tocmai la orientarea spre mediu a cuantumului pedepsei stabilite, dublată de neaplicare sporului facultativ prevăzut de art. 36 alin. 1 Cod penal, considerându-se însă totodată că recunoașterea unor date şi împrejurări legate de fapta comisă sau regretul formal exprimat în această privință nu sunt de natură să atragă o altă modalitate de executare a pedepsei sau o coborâre a cuantumului acesteia spre/sub minimul special, decât dacă circumstanțele avute în vedere reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau îl caracterizează de o asemenea manieră pe inculpat, încât numai aplicarea unei atare pedepse ar satisface imperativul justei individualizări a pedepsei, or, din probele administrate nu au fost identificate astfel de împrejurări, cu atât mai puțin circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. b) Cod penal, solicitate de apărare la termenul de judecată din 22.06.2023.
În contextul speței, afirmațiile unora dintre autorii caracterizărilor depuse de apărare, privitoare la manifestările de susținere publică de care acesta ar fi beneficiat din partea unor elevi (…) la ”încercările inculpatului de a lupta cu corupția din mediul universitar”, apar nu doar ca nedovedite, dar și evident contradictorii cu situația de fapt reținută în cauză.