Sistemul judiciar scapă de Sorina Siserman, după ce secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii condusă de Lia Savonea a decis în ședința din 15 octombrie 2019 eliberarea din funcție, prin pensionare, a judecătorului Sorina Siserman de la Curtea de Apel Cluj – conform unui material publicat de săptămânalul clujean Gazeta de Cluj. Propunerea a fost înaintată către președintele României.
Sorina Siserman a trecut de-a lungul carierei sale prin mai multe situații care i-au pătat reputația. Una dintre ilegalitățile comise a fost în dosarul Gazeta unde, fiind judecătoarea care a eliberat mandatele de interceptare a convorbirilor telefonice a jurnaliștilor din dosar, Sorina Siserman a aprobat mandatele fără grefier, deci ilegal. Acest lucru a fost povestit de Liviu Man, directorul Gazetei de Cluj ce a fost achitat în dosarul început de DIICOT prin binecuvântarea Sorinei Siserman.
”Şi apropo de justiţie, doamna Sorina Siserman, cu un an înainte să devină judecătorul nostru de fond, în ianuarie 2006, a eliberat mandatele de interceptare a convorbirilor telefonice pentru mine şi pentru doi foşti colegi. Ca să nu cumva să aflu eu, a făcut o ilegalitate, drept care respectivele mandate sunt lovite de nulitate. În încheierea care a făcut-o, a făcut-o singură fără grefier, deci ca să ştie numai ea că a dat mandat de interceptare, mandatul pe care l-au cerut cei de la DIICOT pe, atenţie, infracţiuni de siguranţănaţională. Deci eu am fost ascultat împreună cu colegii mei pe infracţiuni de siguranţănaţională. Şi sincer, nu am vândut uraniu, nici armament, nu am adus terorişti în România, nu am exportat terorişti din România. Iar ca să fie sigură doamna Sorina Siserman că nu aflăm, a făcut încă o dată o ilegalitate monstruoasă: a aprobat mandatele de interceptare fără grefier şi a scris ea mandatul de interceptare şi l-a dat celor de la SRI ca să poată să mă asculte”, a relatat Man, după sentința de achitare.
Spre norocul celor din dosarul Gazeta, imediat după ce Siserman a fost desemnată judecător de fond, au reușit strămutarea procesului în alt județ.
”Judecătoarea Sorina Siserman care a probat mandatele de interceptare era pregătită să devină judecător de fond să ne bage la puşcărie pentru mulţi ani, ca noroc ca Înalta Curte de CasaţieşiJustiţie a acceptat strămutarea dosarului pentru că altfel 100% aş fi fost condamnat la Cluj, miliţenii care au lucrat la Crimă Organizată şi în spatele tuturora este sistemul reprezentat de George Maior, fostul director al SRI şi de fapt vechea şi actuala Securitate”, mai spunea Liviu Man după achitare.
Jurnaliști menținuți în arest de Siserman pentru că au vorbit urât la telefon
În ianuarie 2007, când inculpații din dosarul Gazeta se aflau în arest preventiv, judecătoarea Sorina Siserman i-a menținut în arest motivând halucinant că aceștia au vorbit vulgar la telefon.
”Pe tot parcursul dezbaterilor apărătorii inculpaților și inculpații și-au pus retoric întrebarea: Ce pericol prezint eu? Ce pericol concret prezintă inculpatul pe care îl asist? Și pentru a respecta aceiași notă, ne întrebăm și noi: Oare nu prezintă nici un fel de pericol acești inculpați? Cele 53 de plângeri formulate nu reprezintă nimic? Oare nu prezintă niciun un fel de pericol acești inculpați a căror poziție, imediat după arestare, a fost aceea de a se victimiza și de a prezenta procesul în care au calitatea de inculpați ca un atentat la adresa ziariștilor, a dreptului la cuvânt? Setul de acte depuse la dosar de apărătorul inculpatului Man Liviu, prin care dorește să arate poziția opiniei publice, cu privire la arestarea clientului său și a celorlalți ziariști, dovedesc cu prisosință acest lucru. Actele respective reprezintă un rechizitoriu la adresa justiției, terfelită în fel și chip de cei intervievați, nimic mai mult. Periculoasă este încercarea de a solicita o poziție fără ca acele persoane să cunoască ce probe există în dosar. Oare acele persoane, multe din ele ziariști, s-ar mai fi solidarizat cu inculpații dacă ar fi cunoscut conținutul convorbirilor telefonice din care rezultă modul vulgar în care s-au referit la ele și la competența lor profesională?
Vulgaritatea convorbirilor, atitudinea arogantă a inculpaților Man Liviu, Oțel Ioan, Vidican Dorel Alexandru, Mureșan Aurel, siguranța lor în faptul că totul poate fi rezolvat, reprezintă componente ce dovedesc existența pericolului concret. Acesta rezultă, în principal, din conținutul convorbirilor telefonice, dar și din declarațiile martorilor și părților vătămate. Acest pericol este perceput și ca o stare de insecuritate generată în rândul comunității în cazul în care autoritățile nu iau măsuri ferme împotriva celor care sunt cercetați pentru comiterea unor astfel de fapte (…)”, motiva halucinant, Sorina Siserman, menținerea măsurii arestului preventiv.
După 11 ani în care dosarul Gazeta a fost anchetat, în decembrie 2017, Curtea de Apel Galați a decis definitiv și irevocabil achitarea tuturor inculpaților, instanța arătând că acuzațiile au fost întemeiate pe simple presupuneri. Asta înseamnă că inclusiv Sorina Siserman a făcut parte în înscenarea dosarului Gazeta, alături de Toma Rus, pe vremea aceea șef la BCCO Cluj, procurorii DIICOT Mircea Hrudei și Daciana Deritei, ajutați ilegal de către George Maior, când era director al SRI.
Liviu Man: Sisermanîșimerită bine locul la lada de gunoi a istoriei
Cu privire la decizia de pensionare a Sorinei Siserman, Liviu Man a declarat că trebuia să fi plecat repede din sistemul judiciar românesc să nu mai fi nenorocit atâția oameni.
”Îmi pare bine că a plecat o asemenea catastrofă din sistemul judiciar românesc. Păcat că nu a plecat mai repede să nu mai fi nenorocit atâția oameni! Își merită bine locul la lada de gunoi a istoriei. Sper să ne vedem la SIIJ!”, a declarat Liviu Man, directorul ziarului Gazeta de Cluj.
Carieră bazată pe minciuni
Pe vremea când era președintele Tribunalului Cluj, Sorina Siserman, soția procurorului Viorel Siserman, a încălcat mai multe legi, recunoscând ulterior că este vinovată, Atunci, magistrataşi-a recunoscut vina şi dramatic s-a pus ”la dispoziţia” organelor de cercetare abilitate, însă nu s-a întâmplat nimic. La vremea aceea, în 2013, Sorina Siserman, aflată pe funcţia de preşedinte a Tribunalului Cluj se află într-o stare de incompatibilitate care i-ar fi putut încheia cariera. Siserman a încălcat atât hotărâri ale CSM, cât şi legi ale României, fiind pasibilă pentru excluderea definitivă din magistratură. Sisermana fost în acelaşi timp şi judecător şi conduceaşi un departament de la Universitatea Dimitrie Cantemir, fapt care încalcă hotărârea CSM 821 din 2008. Gazeta de Cluj a solicitat atunci inspecţiei judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar şiAgenţieiNaţionale de Integritate (ANI) să se autosesizeze şi să ia act de măsurile ulterioare.
Un alt lucru ciudat era că Sorina Siserman nu avea declarat niciun venit de la Universitatea Dimitrie Cantemir pentru funcţia pe care o deţinea. Ulterior, Sorina Sisermanşi-a recunoscut vina:
„Mi se reproşează că, în calitate de judecător, nu puteam deţine o funcţie de conducere la facultate. Adevărat, dacă aş fi ştiut de această hotărâre, bună sau rea, aş fi respectat-o! Nu am ştiut de ea şi prin urmare sunt vinovată. Trebuia să ştiu despre conţinutul ei chiar dacă pe ordinea de zi apărea la punctul respectiv un titlu din care nu am dedus că ar putea să-mi afecteze cariera (Solicitarea petentei Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiş” Arad). Trebuia să urmăresc momentul afişării hotărârii, indiferent de timpul scurs între data adoptării şi data publicării”, se arată în declaraţia publică dată atunci de aceasta.
Cercetată pentru plagiat și fraudă academică
Sorina Siserman s-a aflat și în mijlocul unui scandal privind teza sa de doctorat, fiind cercetată pentru plagiat și fraudă academică.Chiar dacă Sorina Siserman și-a recunoscut vina în cazul mai sus prezentat, se pare că în cazul tezei de doctorat nu și-a asumat faptul că a plagiat, în ciuda dovezilor expuse de către experți. Inclusiv o parte din membrii consiliului CNATDCU au scăpat-o pe Sorina Siserman de o răspundere în fața instanței. De menționat faptul că dacă decizia CNATDCU era nefavorabil Sorinei Siserman, ar fi însemnat o posibilă demisie și o încheiere a carierei acesteia, pe motiv că ar fi ajuns ilegal în funcție.
Cu toate acestea, presa a prezentat un document prin care se atestă că Sorina Siserman și-a copiat teza de doctorat intitulată „Infracţiuneaşi pedeapsa în dreptul penal român (de la codul penal din 1864 la cel din 1937)”.
Spre exemplu, în raportul întocmit se arată că „dintr-o singură lucrare au fost preluate circa 210 rânduri (!!!), ceea ce înseamnă 8 pagini din cele 40 care alcătuiesc Capitolul V al Tezei”. Mai mult, cei de la Institutul de Studii Doctorale al UBB Cluj au ajuns la concluzia că „în cazul tezei de doctorat a doamnei Sorina Siserman poate fi constatată o încălcare a normelor decurgând din necesitatea protejării proprietății intelectuale și a standardelor de etică academică incidente în realizarea unei lucrări științifice”.
Documentul este semnat de profesorii universitari Florin Streteanu și Ioana Vasiu împreună cu conferențiarul Sergiu Bogdan, cei care au descoperit că judecătoarea de la Curtea de Apel Cluj și-a plagiat teza de doctorat.
În calitate de conducător al Institutului de Studii Doctorale UBB Cluj, Ioan Aurel Pop a semnat și el un răspuns către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice prin care a tras un semnal de alarmă referitor la plagiatul judecătoarei de la Curtea de Apel Cluj, Sorina Siserman. Răspunsul a fost redactat și transmis în decembrie 2016.
Cu toate acestea, în primăvara acestui an, CNATDCU a dat o decizie finală și a hotărât ca titlul științific de doctor al Sorinei Siserman să fie menținut. Asta, după ce membrii Consiliului General CNATDCU au votat respingerea sesizării depuse la UEFISCDI din august 2016 și ”rezoluția de menținere a titlului științific de doctor”. Din totalul de 54 de membrii, 31 de voturi au fost ”pentru” și 2 voturi de ”abținere”, ceea ce indică faptul că 21 de membrii au votat ”împotriva” Sorinei Siserman.