Astăzi, la ora 11, la BT Arena, PATRIR a organizat o întâlnire deschisă de coordonare a răspunsului umanitar pentru Ucraina, la care au fost invitate toate ONG-urile, agențiile, companiile și voluntarii din Cluj. Sala a fost plină, semn că la Cluj-Napoca există empatie pentru soarta refugiaților ucraineni.
Întâlnirea a avut drept scop analiza situație curente și a nevoilor de la granițele țării, maparea a ceea ce poate oferi fiecare – resurse și capacități de implicare, împărțirea în grupuri de lucru pe probleme prioritare cheie, planificarea celui mai eficient mod de organizare și coordonare.
„În momentul de față noi încercăm să facem ca toată lumea să aibă cunoștință efectiv de ce se întâmplă și cum să ne implicăm în modul general, nu doar punctual, să unim resursele cu nevoile.
Astăzi ne-am întâlnit cu mai multe organizații să vedem efectiv pe 5 direcții, pe care PATRIR funcționează, să coordoneze proviziile umanitare, suportul pentru refugiați, pentru că, ce se întâmplă pe partea de suport pentru refugiați? Oamenii vin și le dau numai haine sau le dau numai case. Sunt oameni care și-au lăsat viața în urmă, sunt oameni de toate tipologiile, au nevoie și de suport emoțional. Copiii au nevoie de educatori, au nevoie să fie integrați, să fie susținuți în cel mai uman mod posibil. Și, din cauza asta, și arta este importantă, și e important să înțelegem exact ce se întâmplă.
Ei sunt eroii, pentru că lor li s-a schimbat viața peste noapte. Noi suntem oameni care ajută în modul cel mai simplu, o facem pentru că este uman să ajuți. Nu este vorba de cine este în spate, este vorba de toți, cu toții vrem să ajutăm, ideea este să fim pe aceeași direcție și să știm unii de alții, ce facem.
Astăzi ne-am organizat în grupuri de lucru, următorul pas pe care vrem să-l facem este să aducem împreună, într-un singur loc, toate resursele și toate nevoile. Este cel mai simplist mod de a ajuta, e cel mai simplu să le spui tuturor: uite, aici puteți să veniți. În momentul de față sunt instituții din mediul internațional care vin către noi, dacă PATRIR ar fi la mijloc mulți de la nivel internațional vin să ajute, mulți de la nivel civil vor să ajute și cumva noi suntem prinși, sunt multe alte instituții, UNICEF și altele, care vor să facă același lucru, dar suntem cumva blocați pentru că nu știm cum să ajutăm mai bine. Și, atunci, ce încercăm noi să facem este structură și claritate în haosul respectiv. Să îi aducem pe toți și să spunem, uite, este un site, îi găsești pe toți acolo, un agregator de toate resursele și toate nevoile, într-un singur loc, pentru că lucrurile deja se întâmplă, oamenii deja acționează, este nevoie doar de un pic de coordonare și asta încercăm să facem”, a precizat, pentru Ziar de Cluj, Alexandra Pintilie, reprezentanta PATRIR.
Kai Frithjof Brand-Jacobsen, Executive director – Department of Peace Operations, le-a explicat participanților modul în care PATRIR intenționează să coordoneze răspunsul umanitar pentru Ucraina:
Participanții la întâlnirea de astăzi (organizații și voluntari) s-au înregistrat pe o platformă online unde fiecare a precizat ce poate oferi, în ce dorește să se implice.
Ulterior, voluntarii s-au împărțit în mai multe grupe de lucru (”task forces”): coordonating humanitarian supplies; refugee support 1: arrival, immediate needs, transport to Cluj, housing in Cluj; refugee support 2: psychosocial support, legal support, support for families & children; coordination Cluj; solidarity actions Cluj; fundraising & donations.
„Lucrăm cu actori la nivel național și local pentru a ne coordona.
Aceasta funcționează pe 5 niveluri:
1. Răspuns umanitar – organizarea de centre de colectare, transport și recepție de-a lungul frontierei pentru a oferi ajutorul necesar. i. refugiații care au intrat în România; ii. populațiile civile din Ucraina care au fost afectate de război; și pregătirea iii. pentru refugiații din orașele din România, dacă fluxul crește;
2. Sprijin pentru refugiați, lucrând cu alte agenții pentru a ne asigura că ne coordonăm pentru ca refugiații care sosesc să aibă siguranță la sosire, să fie bine întâmpinați, să aibă transport la nevoie, să aibă cazare și, de asemenea, să ne coordonăm pentru a oferi sprijin medical celor care au nevoie, sprijin pentru copii etc.;
3. Informare și comunicare – pentru a vă asigura că oamenii din România știu ce se întâmplă, ce se poate face, cum pot ajuta;
4. Coordonare și logistică: să sprijinim la nivel local (Cluj), național și internațional cu agențiile internaționale pentru a se coordona împreună pentru a nu se duplica sau a avea haos, ci pentru a face tot posibilul împreună pentru a răspunde răspunsului umanitar; și
5. Coordonarea voluntarilor, deoarece există un număr mare de voluntari care se implică”, a anunțat Kai Frithjof Brand-Jacobsen și pe pagina sa de Facebook.