Semnalul de alarmare în situaţii de protecţie civilă, compus din 5 sunete a câte 16 secunde fiecare, se va auzi la Cluj-Napoca în intervalul orar 10.00-15.00, între 18 şi 21 aprilie. Cetăţenii nu trebuie să se panicheze, este vorba despre un exerciţiu.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă va desfăşura săptămâna viitoare un amplu exerciţiu, la nivel naţional, pentru testarea şi verificarea unor echipamente din componenta sistemului de înştiinţare, avertizare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă – PROCIV 2017.
Prin mecanismul de înştiinţare a autorităţilor privind iminenţa producerii unor evenimente deosebite şi vor fi acţionate echipamentele dedicate de avertizare/alarmare a populaţiei din zone posibil a fi afectate de dezastre, prin intermediul semnalelor acustice.
Timp de patru zile vor fi verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înştiinţare către autorităţi, cât şi modul de funcţionare a mijloacelor de alarmare a populaţiei (sirene) existente la nivelul comunităţilor.
La nivel naţional, există peste 7.700 astfel de mijloace, care pot fi utilizate în cazul unor dezastre sau alte situaţii de protecţie civilă, modul de acţionare a acestora fiind realizat local sau centralizat, din dispecerate.
Responsabilitatea menţinerii în stare de operativitate a sistemului de înştiinţare-alarmare revine autorităţilor publice locale, iar reprezentanţii inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă derulează, periodic, acţiuni de verificare în teren. Pe parcursul anului trecut, personalul specializat a verificat 5.248 mijloace de alarmare a populaţiei.
În anul 2016, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă (ISU) au organizat 1.533 exerciţii de alarmare la nivelul localităţilor, acţiuni derulate în colaborare cu comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, instituţiile publice cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă şi operatorii economici sursă de risc.
Rezilienţa comunităţii pentru a depăşi urmările unor dezastre este consolidată prin pregătirea permanentă a autorităţilor responsabile cu managementul tipului de risc, în colaborare cu populaţia civilă, pentru atingerea dezideratului comun de îmbunătăţire a capacităţii de reacţie a unui stat în faţă provocărilor.