Sanatate

Simptome si tulburari ale alcoolismului

Alcoolul actioneaza insidios. El incepe prin a provoca senzatii agreabile, dar foarte rapid apar tulburari care pe termen lung pot determina boli grave. Dupa ce a fost absorbit din tubul digestiv, alcoolul se raspandeste in tot organismul prin sange si ajunge in diverse organe a caror functie o modifica.

Alcoolul consumat in cantitati mici produce bautorului o senzatie agreabila de destindere si relaxare. Individul devine mai deschis, mai increzator si cateodata mai indraznet. El capata o mai mare usurinta in comunicarea cu ceilalti. Acestea sunt, de altfel, modificarile de dispozitie si comportament pe care individul le cauta.

Aceasta ameliorare a performantelor e iluzorie. Intr-adevar, alcoolul din sange produce o incetinire a reflexelor. Cu cat consumam mai mult alcool, cu atat capacitatea noastra de concentrare si judecata scade, in timp ce sentimentul de incredere in noi in sine se amplifica.

Pe de alta parte, pe plan pur fizic, alcoolul actioneaza prin cresterea secretiilor gastrice care favorizeaza digestia. El determina o deshidratare si o uscaciune a limbii.

Vorbim de obisnuinta atunci cand consumul de alcool e regulat si cand aceleasi doze induc efecte mai reduse. Rapid, pentru a obtine aceleasi senzatii, bautorul e tentat sa creascva progresiv cantitatea consumata. De asemenea, el poate alege bauturi mai tari fara sa creasca si cantitatea absorbita. Aceasta nevoie crescuta de alcool e legata de obisnuinta ficatului – care, cu timpul, incepe sa elimine din ce in ce mai rapid alcoolul – si a celulelor nervoase – care la doze egale reactioneaza din ce in ce mai putin la stimulul alcoolic. Dependenta fizica este caracteristica si alcoolismului.

De fapt, un consumator inrait de alcool devine dependent alcoolic atunci cand nu mai poate singur sa renunte la bautura si cand faptul de a nu mai bea ii provoaca simptome tipice (stare de rau generalizata cu tremuraturi si transpiratii) ce definesc sindromul de sevraj. Acest smptom dispare cand subiectul reia consumul de alcool; in sens contrar, el se agraveaza si este insotit de halucinatii ce pot evolua pana la delir acut, insotit de deshidratare: aceasta este criza de “delirium tremens”.

Se considera ca dependenta se instaleaza o data ce bautorul a parcurs patru faze:

1.    – creste toleranta sa la alcool (capacitatea de a bea fara sa resimta vreun efect nociv);
2.    – incepe sa aiba tulburari de memorie;
3.    – pierdere a controlului fata de alcool: bautorul nu poate renunta la bautura, chiar daca doreste acest lucru;
4.    – instalarea unor tulburari psihice si fizice.

Semnele dependentei sunt variabile si se pot asocia in mod diferit in functie de individ:

–    modificari ale personalitatii (gelozie, iritabilitate, furii subite, comportament agresiv);
–    dezinteres pentru mancare;
–    neglijenta fata de aspectul fizic;
–    ascunderea sticlelor;
–    modificari in modul de a bea;
–    promisiuni repetate ca renunta la bautura;
–    instabilitate profesionala, schimbarea frecventa a locului de munca.

Alcoolul antreneaza tulburari caracteristice: tremuraturi, crampe, amorteli, furnicaturi. Pulsul e neregulat, fata rosie si mersul instabil. Ideiile bautorului sunt adesea confuze, capacitatea sa de gandire e incetinita si are tulburari de memorie. Alcoolul, care e toxic si iritant, poate determina leziuni la nivelul diverselor organe. El poate produce o scadere a nivelului zaharului in sange (hipoglicemie) sau o crestere a nivelului grasimilor in sange (hipertrigliceridemie) care contribuie la proasta functionare a cordului, ficatului si a vaselor sanguine.

Alcoolismul e adesea responsabil de carente nutritionale. Intr-adevar, bautorul mananca putin, cu atat mai mult cu cat aportul caloric al alcoolului e suficient aproape intotdeauna pentru nevoile sale energetice. Acest aport insa nu cuprinde nici proteine, nici vitamine, nici saruri minerale.   

In termen lung, consumul regulat de alcool determina boli diverse:

–    boli de ficat: degenerescenta grava a ficatului, hepatita alcoolica, ciroza si cancerul hepatic;
–    inflamatia pancreasului (pancreatita), responsabila de dureri abdominale ce survin in crize;
–    o inflamatie a esofagului sau a mucoasei stomacale;
–    localizarea unor cancere la nivelul cavitatii bucale, limbii, gatului si esofagului;
–    creste riscul de insuficienta cardiaca, de boala coronariana (arterele inimii), de hipertensiune arteriala si de accident vascular cerebral;
–    declansarea unor boli neurologice (encefalopatia alcoolica, tulburari de vorbire si mers, coma alcoolica) si psihice (anxietate, depresie, dementa, sinucidere).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *