Analiza

„Revitalizarea malurilor Someșului”, un proiect inutil, atâta timp cât râul e murdar și plin de alge

„Revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someșului, modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului, zona 1- Lunca Someșului Mic, zona 2 – Parcul Armătura, zona 3 – Platoul Sălii Sporturilor” reprezintă un proiect al municipalității (numit generic „Rethinking Someș” în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, care include și alte componente) ce vizează reducerea emisiilor de carbon din mediul urban pe bani europeni.

Salvăm, așadar, planeta de încălzirea globală printr-un set de măsuri de redesenare a spațiului și a mobilității urbane. Un obiectiv generos, ajuns astăzi în atenția Consiliului Local Cluj-Napoca, invitat să aprobe indicatorii tehnico-economici ai proiectului Someșului „regândit”.

„Someșul regândit”, după ce am avut „Someșul răzgândit”, obiectiv urbanistico-electoral ce a traversat festiv fiecare mandal al primarului și care a inclus: „Someșul navigabil”, „monorail peste Someș”, Plaja lui Boc”, plimbări cu pluta, șușanele culturale pe malurile pseudo-amenajate ale râului și alte asemenea inițiative, cele majore, de infrastructură, rămânând la stadiul de promisiuni, doar cele minore, de spectacol, implementându-se, pentru că unde nu se oferă pâine, trebuie să se dea măcar circ!

Consilierii locali au fost chemați astăzi să aprobe indicatorii tehnico-economici pentru cel mai recent proiect ce vizează râul care traversează municipiul de 5 stele, râu plin de mizerii și de vegetație, pe care autoritățile se chinuie de ani de zile să-l curețe, fără succes.

Invitat astăzi la un post de radio local, primarul Emil Boc a fost întrebat care sunt pașii următori în cazul proiectului aflat pe ordinea de zi a CL – „Revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someșului, modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului”:

„Pașii următori înseamnă utilizarea banilor europeni. Știți bine că, în acest moment, este un concurs de soluții câștigat de o firmă internațională pentru amenajarea malurilor Someșului”, a răspuns primarul, continuând mai apoi să povestească, minute în șir, despre noile parcuri ale Clujului, despre creșe și despre calitatea vieții de la Cluj, un laitmotiv al declarațiilor publice ale primarului Boc și ale viceprimarului Dan Tarcea.

Noul proiect de amenajare a malurilor Someșului își propune să-i încurajeze pe clujeni să lase acasă mașinile personale și să meargă pe jos și/sau cu bicicleta pe malurile râului plin de alge și de pet-uri. Rezultatele așteptate vizează scăderea gazelor cu efect de seră și creșterea numărului de pietoni și de bicicliști. Partea cu gazele ajută, declarativ, la accesarea banilor europeni, iar mersul pe jos face piciorul frumos, pentru că traficul rutier, cu siguranță, ar rămâne același în urma implementării acestui proiect – am fi naivi să credem că, în Cluj, oamenii vor renunța la mașină pentru a se deplasa pe jos pe malul Someșului până la destinație, pe distanțe deloc scurte (Grigorescu – Mănăștur – Centru – Iris – Bulgaria).

Accesibilizarea malurilor apei, amenajarea spațiului verde, modernizarea rețelei de alei velo-pietonale, un nou mobilier urban și noi poduri pietonale ar crește calitatea spațiului public, cu condiția ca apa, elementul central al amenajărilor urbanistice, să fie curată și nu un canal imund, plin de vegetație și de deșeuri.

Fiindcă, de ani de zile, curățarea Someșului s-a dovedit un obiectiv imposibil de atins pentru administrația locală, cele trei proiecte aflate astăzi pe ordinea de zi a Consiliului Local, care vizează revitalizarea malurilor Someșului, reprezintă demersuri inutile – degeaba vom avea maluri vii la o apă moartă.

Valoarea totală a investiției: 123 696 371 lei cu TVA pentru zona 1, 23 596 047 lei cu TVA pentru zona 2, 20 646 675 lei cu TVA, adică un total de aproximativ 35 de milioane de euro. Finanțarea propusă este 85% din fonduri europene, 13% din bugetul de stat și 2% din bugetul local.

Durata de implementare a proiectului e de 36 de luni de la începerea procedurilor. Durata proiectată, doar ca proiect de proiect, bineînțeles, fiindcă practic am mai avut asemenea proiecte, care au înfrânt voința declarată a municipalității și s-au scurs pe apa Someșului, ca și cum nu ar fi fost.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *