Daca ar fi fost chemati sa ajute la actiunea de cautare a avionului prabusit in Muntii Apuseni, radioamatorii clujeni ar fi reusit, intr-o jumatate de ora, sa indice cu o precizie de 90% directia in care se afla aparatul prabusit. Ei nu au fost chemati, insa, desi exista un protocol semnat in acest sens cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Cluj, inca din decembrie 2013.
Radioamatorii sunt cei care reusesc sa comunice in cele mai vitrege conditii, in caz de cutremure, incendii sau inundatii, in situatii in care orice alt mijloc de comunicare modern este la pamant. In Cluj-Napoca, sunt in jur de 400 de pasionati de radioamatorism, organizati mare parte in jurul clubului “Transilvania Connection”. Ei sunt cei care au instalat pe Varful Vladeasa o statie de retranslatie, cu ajutorul careia echipele de salvare pot comunica in situatii-limita.
Cu toate ca au la indemana cunostintele si aparatura necesara sa ajute in situatii de catastrofa aviatica, asa cum s-a intamplat in 20 ianuarie, cand un avion de mici dimensiuni s-a prabusit in padure, la limita judetelor Cluj si Alba, radioamatorii nu au fost solicitati sa intervina.
Presedintele Clubului “Transilvania Connection”, inginerul Ioan Purcelean (49 de ani), explica felul in care radioamatorii ar fi reusit sa indice locul in care s-a prabusit avionul din Muntii Apuseni.
“Daca am fi fost solicitati, cu aparatura noastra, puteam imbunatati in proportie de 90% situatia, sa indreptam cel putin echipele de cautare spre locul accidentului. Detinem aparatura de radiocomunicatie pe care o folosim in benzile de radioamatori , zone care sunt foarte apropiate celor folosite de Aviatie. Noi avem banda de la 146 Mhz, iar Aviatia are banda de sub noi. Aparatele pe care le avem recunosc si benzile inferioare de aviatie”, spune Purcelean.
Mai exact, acesta arata cum, in 30 de minute de la instalarea aparaturii, ar fi reusit sa traseze o linie dreapta intre locul in care se afla comandamentul de interventie si zona in care s-a prabusit avionul.
“Actiunea de depistare a undelor radio ar fi fost inceputa de la comandamentul echipelor de cautare – poiana Horii in acest caz. Locatia comandamentului s-a situat la opt kilometri distanta de locul impactului. Eu zic ca 15 kilometri puteam monitoriza fara probleme cu aparatura noastra. Ulterior, daca aveam informatii, luam deciziile care se impuneau, pentru a ne apropia de zona prabusirii. La momentul respectiv puteam sa pornim de la niste presupuneri, ca de exemplu ca acel avion trebuia sa fie dotat cu o anumita baliza care emite pe o frecventa 126 Mhz. Ceea ce detinem ca aparatura, am fi incercat sa goniometram zona respectiva. Am fi putut intercepta baliza respectiva, cu conditia ca acea baliza sa fi functionat. Oricum, avea un semnal care emitea intr-o frecventa, era singurul emitator din zona respectiva, un semnal foarte slab care, in proportie de 90%, putea fi depistat de catre noi. De la momentul instalarii aparaturii, cel putin in urmatoarea jumatate de ora puteam sa reducem aria de interes foarte mult. Puteam sa indicam directia pe care trebuia sa se faca aceste cautari”, spune inginerul Ioan Purcelean.
Clubul “Transilvania Connection” numara peste 400 de membri, pasionati de radioamatorism. Ei incearca, de cativa ani, sa fie bagati in seama de autoritati, oferindu-si tot sprijinul in misiunile de salvare in care pot interveni. Anul trecut, au avut si primele vesti bune, semnandu-se un protocol de colaborare cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Cluj.
Protocol doar pe hartie: sunt chemati la simulari, nu si la accidente
Protocolul prevede faptul ca radioamatorii sustin, la solicitarea ISU, activitatile de cautare in astfel de situatii: deplasarea in teren, cautarea in zone unde nu exista semnal GSM.
De data aceasta nu au fost, insa, solicitati. In schimb, radioamatorii au participat la exercitiul de simulare a accidentului aviatic, desfasurat anul trecut pe Aeroportul “Avram Iancu” din Cluj.
“Cred ca ar fi trebuit sa ne fi solicitat sprijinul. Din toate punctele de vedere, prezenta noastra nu s-a considerat necesara din motivul ca locatiile care s-au primit nu erau suta la suta verificate”, presupune presedintele asociatiei.
Radioamatorii participa de regula la misiuni de salvare impreuna cu cei de la Crucea Rosie si Salvamont, fie ca este vorba de persoane pierdute in munti, sau incendii de padure. Regula de aur pentru fiecare dintre ei este voluntariatul, iar pasiunea nu este tocmai ieftina, investind fiecare importante sume de bani in aparatura.
In replica, inspecorul-sef al ISU Cluj, colonelul Dorin Ungur, spune ca la momentul interventiei nu s-a considerat ca este nevoie de ajutorul radioamatorilor, deoarece s-a pornit de la premisa ca acele coordonate primite de la institutiile statului au fost corecte.
„Am considerat ca ni s-au furnizat datele corect. Pana la urma, a fost o treaba care m-a pus pe ganduri, poate acum as actiona diferit, as chema pe toata lumea care ar putea ajuta”, a spus Ungur.
Colonelul spune ca intentioneaza sa colaboreze pe viitor, cu radioamatorii si recunoaste cunostintele acestora.
Jorj, pasionat de radioamatorism, sustine aceeasi idee
Si unul dintre politicienii clujeni este pasionat de radioamatorism. Mircea Jorj, subsecretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale, a aratat astazi, pe pagina sa de Facebook, ca identificarea avionului putea fi facuta usor si de catre radioamatori, care in esenta “sunt adevarati profesionisti in comunicatii”.
“Radiogoniometria e forma de intrecere sportiva care consta in descoperirea intr-un timp dat a unui numar variabil de emitatoare radio (3-5), instalate ascuns intr-un teren muntos sau ses impadurit. Este cunoscuta si sub denumirea de «Vinatoare de vulpi» Aceasta binecunoscuta activitate a radioamatorilor nu are nimic in comun cu vanarea vulpilor ci consta in cautarea de catre un numar de “radio-vanatori”, a unui transmitator ascuns. Cu siguranta daca la acel moment unele institutii care trebuiau sa identifice avionul nu au facut fata, si au dat gres in mod repetat, puteau fi solicitati acesti radioamatori care in termen foarte scurt garantez ca gaseau urgent aeronava cazuta. E pacat ca avem o comunitate care in conditii de situatii de urgenta pot constituii alternative, nu sunt solicitati”.
Mircea Jorj este de parere ca radioamatorii ar trebui cooptati in echipa de colaborare pentru situatii de urgenta. „Am facut cu ei un proiect functional de situatii de urgenta in Cluj cand eram subprefect, prin montarea pe mutele Vladeasa a unui repetor de radiocomunicatii in situatii de urgenta care acoperea inclusiv zona dezastrului, si cred ca ei pot sa fie utili in astfel de interventii”, a mai spus acesta.
Foto: transilvaniareporter.ro