Guvernul a adoptat joi o hotărâre prin care a aprobat mai multe obiective de investiții strategice care urmează să fie pregătite și atribuite în parteneriat public-privat, de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Printre acestea sunt realizarea liniei ferate de mare viteză pe ruta Timişoara – Cluj, Craiova – Sofia, Timişoara – Belgrad şi Cluj – Budapesta.
”Realizarea liniei ferate de mare viteză, în lungime de aproximativ 1.275 km, va asigura reducerea timpului de legătură dintre Capitală și principalele orașe de pe traseu și va crea posibilitatea realizării unor conexiuni precum Timișoara – Cluj, Craiova – Sofia, Timișoara – Belgrad și Cluj – Budapesta.
Se estimează atragerea unui număr important de călători de la transporturile aeriene și rutiere către transportul feroviar, atragerea turiștilor, a tinerilor cu înaltă calificare în centrele universitare, de cercetare sau industriale care există sau care se vor dezvolta pe traseu, dar și a investitorilor străini, prin crearea unor sectoare industriale specializate”, se precizează în hotărârea privind proiectele strategice.
De asemenea, în proiectul de hotărâre a fost cuprins și obiectivul de investiții Centrala hidroelectrică de acumulare prin pompaj Tarnița- Lăpușești:
Principalul obiectiv al proiectului este creșterea siguranței în funcționarea SEN (Sistemului Energetic Național), centrala fiind concepută a se realiza cu o putere totală instalată de 1000 MW.
Guvernul României – specializat în proiecte megalomanice
În cadrul unei emisiuni recente la un post național de televiziune, Liviu Dragnea s-a lansat într-o serie de promisiuni care vizează realizarea mai multor proiecte megalomanice pentru România.
Șeful PSD a anunțat că vor fi realizate mai multe autostrăzi: Ploiești – Brașov, dar și Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ca parte a autostrăzii Iași – Târgu Mureș. De asemenea, va exista și Autostrada Sudului, care va fi realizată pe traseul București – Alexandria – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj – Timișoara.
Dragnea a amintit și de un Spital Republican și un „Medical City”. Și acest proiect se află pe lista de parteneriate publice, listă amintită încă din luna mai.
De asemenea, acesta se află în Programul de guvernare și a fost amintit și de Viorica Dăncilă. Premierul afirma că oraşul medical universitar Complex „Carol Davila”, care va costa 1,1 miliarde de euro, se va construi în zona de nord a Capitalei, lângă Aeroportul Henri Coandă şi va cuprinde spitalul republican, facultatea de medicină, campus universitar şi medical, institute de cercetare medicală şi zonă comercială şi de agrement. Spitalul medical ar urma să aibă heliport, 3.000 de paturi și 37 de săli de operație. În complex vor mai fi terenuri de sport, parc de agrement, creșă și grădiniță, un mall, dar și un hotel de 2.000 de locuri, parcări și cămine studențești. Acesta ar urma să se realizeze în zona Mogoșoaia și ar avea 130.000 de metri pătrați.
(De exemplu, pentru Constanța este prevăzut un proiect de construcție a unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră – New Costinești: ”Realizarea de noi spații de cazare la standarde occidentale, prin valorificarea a aproximativ 2,5 km de plajă la Marea Neagră, din zona Costinești – 23 August, va conduce la dezvoltarea economică a zonei, la atragerea de investiții adiacente și, implicit, a turiștilor autohtoni și străini.
Proiectul constă în construirea a 4 resorturi de lux, pe o suprafață totală de peste 800 de hectare de teren, dar și a 8 hoteluri de 5 stele cu peste 4.000 de camere. De asemenea, se va realiza construcția unei rețele de drumuri județene care să facă conectarea noii stațiuni de agrement cu drumul național DN39”.)
De la strategie la megalomanie
Astfel, la finalul lunii mai, premierul Viorica Dăncilă anunța primul pachet de investiții prin parteneriat public-privat care viza construcția autostrăzilor, dar și a unui Complex Medical („Carol Davila – Universitary Medical City”). Acum, cel de-al doilea pachet de investiții ”strategice” adoptat, cuprinde și județul Cluj, prin realizarea unei linii ferate de mare viteză pe ruta Cluj-Budapesta.
Înainte de a discuta despre strategie, despre proiecte de însemnătate națională, cu un caracter occidental, probabil că ar fi mai potrivită o anumită cumpătare în ceea ce privește realizarea acestora.
Chestiunile simple – precum infecțiile nosocomiale din spitale, condițiile mizerabile în care sunt ”tratați” pacienții sau lipsa materialelor sanitare fără de care nu poate funcționa nici o unitate medicală – ei bine, acestea ar trebui să constituie, bineînțeles, o prioritate și o urgență.
Pentru Cluj-Napoca – un ”smart city” care a pierdut întâietatea în competiția privind tehnologizarea orașului în favoarea Alba-Iuliei și a Timișoarei – probabil că ar fi mai potrivit să discutăm despre decongestionarea traficului din oraș, despre curățenie, despre toaletele publice lipsă, despre autobuzele învechite din flota Companiei de Transport Public care poluează orașul.
Sau despre starea jalnică a gărilor din comune, din sate și haltele județului.
Însă, după cum vă puteți da seama, întotdeauna guvernanții sau reprezentanții administrației publice locale, vor prefera subiectele bombastice, care se referă la viitor, care frizează bunul-simț și imaginația, în detrimentul situațiilor concrete care necesită o rezolvare și a căror urgență a devenit evidentă.
Da, și reprezentanții administrației locale din județul Cluj sunt specializați în proiecte fantomatice.
De la Emil Boc și Alin Tișe – clujenii au tot primit promisiuni despre realizarea metroului, despre înnoirea flotei transportului în comun, despre reabilitarea drumurilor, despre lărgirea străzilor și construcția podurilor sau despre realizarea unui Spital Regional.
Aceste promisiuni deșarte se înscriu perfect în retorica tovarășilor din aparatul central, adică al șefilor de partide, al miniștrilor și premierului.
Costurile lucrărilor grandioase sunt mai mult sau mai puțin la vedere, plătite cu vârf și îndesat din punga contribuabililor români.
Termenii și durata de execuție ale acestor proiecte este, însă, mai mereu amânată, din cauza incompetenței, într-un viitor tot mai îndepărtat.