Emil Mureșan este unul dintre grefierii de la Judecătoria Cluj-Napoca care este trimis în judecată pentru luare de mită. Nu că ar fi singurul, dar omul a avut ghinion cu o anchetă a Direcției Generale Anticorupție Cluj a luat mită și a luat mită de 8 ori de la Vasile Pogăcean, un alt personaj implicat în dosarul de corupție al fostului șef al CJ Cluj, Horia Uioreanu. Însă, cu tot ghinionul, grefierul are și noroc: în 2019, când au avut loc flagrantul și perchezițiile, judecătorul Cristi Danileț nu a încuviințat arestarea preventivă pe motiv de… sănătate. Acum, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj a decis că anuleze probele audio și video realizate de cei de la Anticorupție. Astfel, cu probele jumulite încă de la începerea dosarului sunt mari șanse ca grefierul clujean să scape destul de ușor și, de ce nu, să își continuie activitatea.
Potrivit rechizitoriului, grefierul Emil Mureșan care lucra la judecătoria Cluj-Napoca a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (opt acte materiale). Anchetatorii au descoperit că grefierul accepta mită de la diverse persoane pentru ca cererile de prelungire a dreptului de a circula să meargă ca unse. Așa că un personaj ilustru din instanțele locale, Vasile Pogăcean, a acceptat să devină agent colaborator în ancheta celor de la Direcția Generală Anticorupție (DGA) Cluj și să fie echipat cu tehnică de supraveghere pentru a surprinde momentul în care grefierul Mureșan acceptă mită. Și grefierul clujean a luat de opt ori mită pentru a face ca actele dintr-un dosar de prelungire a dreptului de a conduce să ajungă mai repede la Serviciul Rutier din cadrul IPJ Cluj și, implicit, dreptul de circulație să fie prelungit. Obișnuit cu asemenea, cereri, Mureșan a înghițit momeala. Rechizitoriul arată că în perioada iulie – noiembrie 2019, el a primit diferite sume de bani ce nu i se cuveneau, în legătură cu urgentarea soluţionării cererilor de prelungire a dreptului de circulaţie formulate de către cel din urmă şi în legătură cu urgentarea înaintării către Serviciul Rutier din cadrul IPJ Cluj a încheierilor judecătorului.
Ajuns în fața instanței, Mureșan nu a recunoscut fapta, chiar dacă a fost vorba de un caz clasic de luare de mită, ci a cerut anularea probelor pe motiv că ele au fost obținute prin intermediul unui agent instigator.
Capetele lui de cerere sunt nulitatea înregistrărilor audio-video efectuate în data de 07.11.2019 cu camerele video montate pe corpul denunţătorului (şi a actului subsecvent procesul-verbal din 08.11.2019 de redare a acestora), nulitatea tuturor actelor efectuate în cauză de lucrătorii Direcţiei Generale Anticorupţie Cluj (DGA Cluj), nulitatea percheziţiilor efectuate în data de 07.11.2019 în biroul inculpatului şi a filmării efectuate cu acea ocazie. Cu privire la nulitatea ordonanţei din 07.11.2019 prin care s-a atribuit calitatea de investigator cu identitate reală denunţătorului x.x.x. s-a argumentat că au fost nesocotite prevederile art. 148 alin. 4 C.pr.pen. potrivit cărora investigatorii sub acoperire sunt lucrători operativi din cadrul poliţiei judiciare. În cadrul cererii de anulare a probelor, s-a subliniat că în mod cert denunţătorul, care este o persoană fizică, nu are calitatea cerută de textul de lege citat, nefăcând parte din poliţia judiciară, astfel că nu i se putea atribui calitatea de investigator cu identitate reală.
Direcția Generală Anticorupție nu ar trebui să investigheze mita luată de un angajat la Ministerul Justiției
De asemenea, pe parcursul procesului din camera preliminară, s-a ajuns la concluzia că ofiţerii D.G.A. au prin lege competenţa limitată de a efectua acte dispuse de procuror, doar în ceea ce priveşte săvârşirea de fapte de corupţie de către personalul M.A.I. Însă, cum inculpatul din dosar este angajat la Ministerul Justiției, DGA Cluj nu ar fi avut competență.
”(…) interpretarea în sensul că organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie ar avea o competenţă exclusivă, în sens procesual, ar însemna negarea competenţei atribuite exclusiv procurorului de a cerceta infracţiunile de corupţie comise de orice persoane şi de a nega garanţiile constituţionale conferite procurorului în exercitarea funcţiei judiciare încredinţate. Or, efectuarea urmăririi penale de către procuror este o garanţie suplimentară de legalitate şi temeinicie, prin implicarea nemijlocită a procurorului în efectuarea activităţilor de urmărire penală, în considerarea pregătirii specifice a acestuia, care poate prelua orice dosar, în limitele stabilite de normele de competenţă ori poate delega, prin ordonanţă, efectuarea anumitor acte de urmărire penală organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare. A nega această garanţie echivalează cu negarea principiului legalităţii, întrucât fiind învestit prin lege să efectueze personal urmărirea penală în cazul anumitor categorii de infracţiuni, doar procurorul este cel care poate decide dacă deleagă şi căror organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare deleagă efectuarea anumitor acte, aşa încât normele de organizare şi funcţionare ale unor structuri specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, în cadrul cărora funcţionează şi lucrători ai poliţiei judiciare, nu pot schimba această competenţă şi nu pot interfera decât nelegal în activitatea procurorului”. Conchidem că în mod judicios a fost respinsă excepţia formulată de apărarea inculpatului Mureșan Emil, în condiţiile în care procurorul de caz şi-a delegat în mod legal competenţa de a efectua acte de urmărire penală lucrătorilor Direcţiei Generale Anticorupţie Cluj”, arată motivarea dată de completul format din judecătorii FIRICEL Luminiţa-Maria și ŞORTAN Monica de la curtea de Apel Cluj.
Astfel, probele care constau în ”înregistrările audio-video efectuate la data de 07.11.2019 cu camerele video montate pe corpul denunţătorului şi a procesului-verbal de redare a acestora, datat 08.11.2019” au fost scoase din dosar și anulate.
Grefierul cerea mită de la un om de afaceri care împărțea la toată lumea
Inițial, când procurorii l-au adus în fața judecătorului (Cristi Danileț, n.red.) au cerut instituirea măsurii de arest la domiciliu.Magistratul a declarat în sala de judecată ”având în vedere argumentele invocate de apărare și starea de sănătate a inculpatului am decis să resping propunerea preventivă de arest la domiciliu a inculpatului Emil Mureșan, grefier la Judecătoria Cluj-Napoca” a declarat Danileț care a dispus atunci măsura de control judiciar.
Dosarul de urmărire a fost făcut de procurorul Constantin Florin Toloargă. Denunțătorul, Vasile Pogăcean, era trimis în judecată într-un dosar de vătămare corporală din culpă. Acel dosar era judecat de magistratul Alexandru Tiliciu, al cărui grefier repartizat era Emil Mureșan. Anchetatorii susțin că în intervalul iulie 2019 – noiembrie 2019, Pogăcean i-a remis mai multe sume de bani lui Emil Mureșan.
Pogăcean a fost implicat în dosarul de corupție al fostului șef al CJ Cluj, Horia Uioreanu. În perioada 2013-2014, el i-ar fi dat lui Uioreanu aproape 700.000 lei, în diferente tranșe, cu titlu de mită. La rândul lui, uioreanu punea presiune pe primarii din județ pentru ca Pogăceanu să își primească banii mai repede de pe urma contractelor încheiate cu administrațiile locale din județ.
Grefierul avea un fir încins și cu cămătarii romi din Cluj-Napoca
Grefierul Emil Mureșan a mai avut de-a face cu acuzațiile de corupție. În 2006 el a fost audiat de procurorii DNA Cluj sub acuzatia de luare de mită și de trafic de influență. În dosar a fost implicată și cămătăreasa Anna Varga, soția unui fost lider a comunității rome din Cluj. După cum sorții i-au surâs data trecută și Mureșan a scăpat de o posibilă inculpare în dosar, și acum, norocul i-a zâmbit grefierului care lua mită și cele mai importante probe au fost anulate.