Sanatate

Prevenire si depistare in bolile de cancer

Prevenirea cancerului consta in limitarea expunerii la factorii de risc, ceea ce determina reducerea frecventei acestei boli. Ea poate fi individuala sau colectiva, cu punerea in practica a unei reglementari si a masurilor de informare.

Prevenirea la nivel de individ se bazeaza pe modificarea modului de viata si a comportamentului fata de factorii de risc cei mai frecvent intalniti. Intr-adevar acestia din urma, in special tutunul, alcoolul si alimentatia, sunt implicate in mai mult de 80 % dintre cancere. Cancerele ce apar ca urmare a poluarii sau a expunerii profesionale sunt estimate la 10 %, iar cancerele legate de factori ereditari sunt putin numeroase.

Fumatul este responsabil de mai mult de 90 % dintre cancerele bronho-pulmonare, aceasta afectiune constituind prima cauza de mortalitate in lume. Prevenirea consta, foarte simplu, in a evita fumatul. Exista numeroase metode pentru a va lasa de fumat. Nu trebuie sa ezitati a-i cere sfatul medicului dvs. Nu e niciodata prea tarziu pentru a va lasa de fumat, fiecare tigara crescand riscul.Unii cercetatori au calculat ca o tigara ar putea sa va coste 11 minute mai putin de viata!

Alcoolul nu e direct cancerigen, dar, asociat cu fumatul, el creste riscul aparitiei cancerelor de la nivelul cavitatii bucale, gatului si esofagului. Majoritatea dintre acestea se observa la persoanele consumatoare de alcool si tutun.

Alimentatia bogata in grasimi saturate (de origine animala, in primul rand: carne si produse lactate) si in proteine si saraca in fibre creste riscul pentru cancerele digestive (stomac, colon si rect); de asemenea, creste si riscul pentru cancerul de san, uter si prostate.
Prevenirea consta deci in reechilibrarea alimentatiei prin diminuarea consumului de carne si grasimi animale in favoarea pestelui si grasimilor vegetale.

Prevenirea colectiva se bazeaza pe punera in practica  a masurilor de reglementare administrative ce vizeaza reducerea poluarii atmosferice. Frecventa cancerelor profesionale poate fi redusa printr-o protectie mai buna a muncitorilor expusi la azbest, la radiatii ionizante, la coloranti aromatici, la pulberile de lemne exotice etc. Acesti fcatori de risc profesionali sunt implicate in 2-5 % dintre cancere.
Se duc campanii de informare si educare ce se adreseaza in special tinerilor cu privire la recomandarile importante de igiena, pentru protejarea impotriva cancerelui. Lupta impotriva fumatului si a alcoolismului ramane prioritara in prevenirea cancerului. Ea justifica luarea de masuri la nivelul colectivitatii fara a putea inlocui componenta deciziei individuale care este esentiala in acest domeniu.

Depistarea cancerului consta in detectarea printr-un examen sistematic a starilor precanceroase, inaintea aparitiei primelor simptome, pentru a impiedica dezvoltarea bolii. El are ca obiectiv tratarea cancerelor intr-un stadiu precoce, crescand astfel procentul de vindecare.

Exista diverse forme de depistare. Cea individuala apartine medicului generalist (de familie) sau specialist. Mai rar este solicitata de individul insusi, atunci cand acesta sufera de o boala ce poate genera in cancer sau atunci cand face parte dintr-o familie in care mai multi membrii au avut cancere.

Depistarea in masa (de exemplu a cancerului de san, printr-o mamografie) se adreseaza unei populatii care cuprinde mii de indivizi (populatie expusa la anumiti factori de risc sau nu). Aceasta depistare are nevoie de un program prestabilit, de un buget si de mijloacele de realizare ce apartin domeniului sanatatii publice.

Mijloace de depistare. Exista diferite mijloace de depistare adaptate fiecarui tip de cancer. Aceste mijloace sunt clinice (autoexaminare sau examinare clinica), radiologice (mamografie), endoscopice (colonoscopie) si anatomopatologice (frotiu cervico-vaginal).

Cancerul de col uterin este depistat prin frotiul cervico-vaginal, care este un examen simplu si nedureros. Incepand cu primele raporturi sexuale, se preconizeaza doua examene la interval de un an, apoi un examen la fiecare trei ani in absenta modificarilor pana la varsta de 65 de ani.

Cancerul de san este depistat printr-o radiografie de san (mamografie). Aceasta trebuie efectuata la fiecare 2-3 ani incepand cu varsta de 50 de ani si mai devreme in caz de risc familial. Se estimeaza o reducere cu 30 % a mortalitatii datorate cancerului de san, prin punerea in practica a acestei metode de depistare precoce. Depistarea prin palpare sau autopalparea sanilor a unei tumori este considerata in prezent prea intarziata.

Cancerul colorectal este depistat prin cercetarea prezentei sangelui in scaun. In caz de rezultat pozitiv, se practica un examen endoscopic pentru a confirma sau nu prezenta unui cancer sau a unor leziuni precanceroase (polipi).

Cancerul pulmonar poate fi depistat prin radiografii toracice, dar acest tip de depistare n-a crescut sansele de vindecare. In consecinta profilaxia primara prin renuntarea la fumat este prioritara.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *