Reportaj

Povesti care au schimbat destine. Oameni care au dovedit ca se poate.

Uneori, nu e nevoie sa muti munti ca sa schimbi destine. O dovedesc povestile unor oameni simpli, cu care au rezonat alte sute. Oameni care s-au mobilizat si au donat, din putinul pe care il au, pentru a face cuiva ziua mai buna. Povestile spuse de Ziar de Cluj au sensibilizat sute de clujeni care au donat haine si alimente pentru fratii de carucior de pe strada Mesterul Manole; i-au vizitat pe Veronica, Florinel si Francezu, micutii ce locuiesc in padure; i-au ajutat pe Cosmina si Dan, tinerii nevazatori care au dovedit ca e nevoie de vointa pentru a fi fericit; l-au sprijinit pe batranul „Iov” sa se opereze de tumora pe care o avea pe fata si au ajutat-o pe Irina, batrana care traia fara curent, gaz si apa, sa aiba caldura in iarna aceasta.

Povestea spalatorilor de copii de la scoala din Someseni a emotionat mii de clujeni, iar unii dintre ei s-au oferit sa ajute. Este povestea lui Florin Tala, singurul mediator sanitar din Cluj, care, alaturi de Larisa Callo, o voluntara inimoasa, spala copiii de la Pata Rat inainte de ore. Cei doi le ofera elevilor care fac naveta de la groapa de gunoi a Clujului o baie calda, cu sapun de levantica si pasta de dinti, prosoape moi si slapi din cauciuc. Pentru majoritatea dintre noi e rutina zilnica, pentru ei, insa, e doza de normalitate care-i face sa revina in urmatoarea zi la scoala, pentru a ajunge, maine, oameni invatati.

Iar Florin Tala si Larisa Callo fac ce nu au reusit sa faca toate proiectele europene pe care se cheltuie sute de mii de euro. Bani care sunt aruncati pe fluturasi si campanii de informare. Nevoile acestor copii sunt simple: au nevoie de o baie si o masa calda, lucruri pe care nu le au la groapa de gunoi a Clujului, iar abia apoi sa fie ajutati sa invete. Este singura lor speranta de a iesi dintre gunoaie.

Veronica, Florinel si Francezu’

Am invatat de la copii de 8 ani ca a avea o casa nu e o certitudine in viata si nici o conditie ca sa supravietuiesti. Trei micuti care locuiesc in padure si strang fier pentru cativa lei ne-au dovedit ca se poate munci si la 40 de grade, chiar daca viata nu ar trebui sa-i obisnuiasca de mici cu lucrul. In urma reportajului aparut pe ziardecluj.ro, zeci de clujeni s-au oferit sa le duca de mancare, haine si jucarii micutilor care locuiesc in padure si care ii spun unui cort de doi metri patrati, din linoleu, casa.

Casuta lor dintre copaci a fost vizitata, cel putin pentru o saptamana, de oameni care au decis ca vor sa ii ajute atat cat pot. Au primit haine, dulcuri si jucarii, iar pentru o scurta perioada de timp zilele lor de vara s-au putut compara cu cele al altor copii de 8 ani, care au mama, tata si un acoperis deasupra capului.

Fratii de carucior

Doi frati de 10 si 12 ani ne-au aratat ca fiecare zi trebuie traita cu bucurie, chiar daca lor viata nu le-a dat prea multe motive sa zambeasca. Sunt imobilizati in scaune cu rotile inca dinainte sa mearga la scoala, dar asta nu i-a impiedicat sa fie elevi constiinciosi. Micutii nu-si inchipuie cum ar arata o zi in care n-ar merge la scoala, desi asta presupune un efort imens. Mama lor ii cara in spate in fiecare dimineata si in fiecare seara, pana la baia improvizata din spatele curtii, dar nu se plange o clipa. Viata lor, povestea a  doi frati de sange si de carucior care traiesc intr-o camaruta de 12 metri patrati alaturi de mama, tatal, bunica si alti trei frati a impresionat zeci de clujeni. Plantina Romania a strans, in mai putin de o saptamana, haine, jucarii, rechizite, dulciuri si alimente pentru  ei. Iar bucuria de pe fetele copiilor care au deschis pachetele a meritat tot efortul.

Campanie pentru Irina

Povestea Irinei  Kecskey a fost citita de zecii de mii de oameni din intreaga tara. Oameni care au fost atat de impresionati de viata pe care a ajuns s-o duca o batrana de 77 de ani incat si-au pus in gand sa plece de la Timisoara, Bucuresti sau Targu Mures, doar pentru a ajunge la Cluj pret de cateva ore si s-o ajute pe femeia care a avut, odata, o viata normala. Blogger-ul Andrei Crivat a initiat o campanile prin care s-a reusit imposibilul: au fost platite datoriile Irinei catre Electrica – peste 4.000 de lei -, restanta la plata chiriei si achitarea acesteia in avans pe 6 luni, scutirea de taxe de intarziere catre primarie de 5.600 de lei si plata restantelor la gaz – peste 1.500 de lei. A fost nevoie de o munca imensa, dar, zilele acestea, Irina va avea din nou caldura in casa. In plus, zeci de clujeni s-au oferit sa o viziteze pe batranica si sa-i duca, din cand in cand, cate o portie de mancare.

Batranul Iov

Povestea lui Jozsef Herman, clujeanul incercat de un noian de necazuri, relatata de Ziar de Cluj in urma cu cateva saptamani, a atras compasiunea unui grup de clujeni care s-a mobilizat si a strans bani pentru a-l ajuta sa mearga la un specialist, care sa ii opereze umflatura de pe fata. Herman era unul dintre clujenii necajiti care au primit ajutoare de la UE in aceasta toamna. Si-a spus povestea trista la coada, modest, abia observat de ceilalti oameni din jur.

A fost numit “Iov”, dupa personajul biblic. Inainte de a fi operat, cu ajutorul unui grup de tineri care s-a oferit sa il ajute, avea o umflatura mare pe fata. Ca si cum asta nu ar fi de-ajuns, batranul Iov nu mai are casa, familie, si-a pierdut un copil si nu are nici identitate, doar un buletin provizoriu.

Dupa ce Ziar de Cluj i-a scris povestea, cu ajutorul tinerilor inimosi, batranul a fost operat la Clinica de Chirurgie Orala si Maxilo-Faciala din Cluj-Napoca. Astazi, Iov a avut primul control post-operator; totul e bine. Si-a luat haine de sarbatoare, si a iesit, zambind, din cabinetul medical.

Povestea simpla de dragoste

Pentru doi nevazatori din Cluj, iubirea se simte, poate, de o mie de ori mai intens. Ne-au povestit-o Cosmina si Dan Pop , doi tineri care au trecut peste toate obstacolele vietii. Cosmina are 18 ani jumatate; Dan a trecut deja de 22. S-au cunoscut cand erau copii, cand ea era pe clasa intai si s-a oferit sa-i tina lui Dan vioara in dulapul ei. Erau amandoi elevi la liceul de nevazatori. Au trecut ani buni de atunci, in care se intalneau intamplator pe coridoare, iar cateodata povesteau sau faceau schimb de cd-uri cu muzica. Inainte sa termine liceul, in clasa a 12-a, Dan si-a facut curaj si a invitat-o la dans. Asa incepe povestea lor de iubire. Intr-o seara, dupa balul bobocilor. De atunci au trecut aproape doi ani plini de peripetii si sute de motive care ar fi facut pe oricine sa se intoarca din drum si sa renunte. Dar dragostea lor a fost mai puternica decat piedicile puse de viata care i-a obisnuit, de mici, cu durerea. Acum, tinerii sunt casatoriti si traiesc intr-o garsoniera modesta, din cartierul Gruia.

Povestea lor a ajuns la inimile cititorilor Ziar de Cluj, care s-au oferit sa ii ajute pe cei doi nevazatori. Cosmina si Dan asteapta un copil, iar cine doreste sa-i ajute in continuare, poate merge la Biserica Studentilor din Hasdeu, acolo unde tinerii merg in fiecare duminica dimineata.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *