Cunoscut pentru iesirile in strada ale oamenilor si pentru sesizarile necontenite pe care le fac cetatenii, Clujul este si un oras al petitiilor ca solutie de urgenta atunci cand Primaria esueaza in a tine o evidenta a problemelor din comunitate. Astfel, aruncand o privire inspre petitiile anului trecut, majoritatea trateaza chestiuni serioase de la oprirea asfaltarii Malului Somesului, la salvarea Muzeului de Farmacie, la impiedicarea degradarii bisericii Sfantul Mihail pana la problema parcarilor sau a drumurilor neasfaltate. Majoritatea au ecou si in 2016, asa incat, petitile devin o forma de oglindire a problemelor din oras.
Clujenii iau atitudine si scriu petitii, strang semnaturi si lupta pentru mentinerea unui Cluj autentic. Cea mai recenta petitie este „Opriti imediat distrugerea cladirilor istorice din Cluj”, creata in urma initiativei Primariei de a inlatura elementele decorative al cladirilor vechi cu scopul de a evita posibilele accidente. Semnatarii petitiei au cerut cooptarea unor specialisti care sa contribuie la ,,securizarea cladirilor, astfel incat, elementele de constructie valoroase sa fie salvate”.
“Formati o comisie din reprezentanti ai proprietarilor, profesionistilor, si din membrii Consiliului Local pentru a preveni intamplarile similare de vandalism. Siguranta cetatenilor si protectia patrimoniului construit din Cluj merita o atentie speciala!”, atrag atentia initiatorii actiunii, cei de la Asociatia Korzo”.
In prezent, petitia a strans peste 3.000 de semnaturi.
Anul trecut, in luna noiembrie, a fost realizata o alta petitie cu impact asupra comunitatii, mai exact cea lansata pentru salvarea Muzeului Farmaciei, „Salvati Colectia de Istorie a Farmaciei din Cluj-Napoca”. Petitia a fost realizata de oficialii MNIT si este adresata atat Ministerului Culturii, cat si Primariei si Consiliului Local Cluj-Napoca. Asa cum Ziar de Cluj anunta in exclusivitate, spatiul trebuie eliberat, deoarece proprietarii sunt hotarati sa vanda intreg imobilul si cer un milion de dolari pentru el. Municipalitatea se afla in negocieri cu mostenitorii.
Potrivit unor surse, oficialii Ministerului Culturii ar fi facut promisiuni ferme ca vor face demersuri pentru achizitionarea intregii cladiri a Casei Hintz.
Cei de la MNIT au precizat, in acest context, ca au mari sperante ca de aici va veni salvarea Muzeului Farmaciei.
“Noi speram sa se rezolve. Ministerul Culturii speram sa rezolve. Sunt multe semnaturi la petitie si primim si noi multe mesaje de incurajare din partea clujenilor. In cladire se mai poate sta. Noi am primit o somatie de evacuare, dar nu a fost pusa in aplicare. Speram ca pana la sfarsitul anului sa avem o rezolvare”, a precizat Carmen Ciongradi, director interimar al MNIT.
Totodata, un punct de referinta in ceea ce priveste problemele din oras a fost cel legat de asfaltarea malului Somesului. Situatie de atunci a generat o adevarata revolta in sufletele clujenilor, iar mai multe ONG-uri au realizat o petitie online in care i-au cerut primarului Emil Boc sa opreasca distrugerea malului. Petitia a reusit sa stranga 2.508 semnaturi. Ca urmare a protestului din 29 octombrie, primarul a anuntat atunci sistarea lucrarilor.
Nici petitiile orientate inspre politica nu au lipsit, astfel ca, in august a fost initiata o petitie pentru „demiterea arhitectului-sef Salanta Claudiu”. Petitie semnata la acea vreme cu numele viceprimarului Anna Horvath, care a dezmintit informatia. Documentul care cerea demisia arhitectului a fost semnat de un numar de 33 de persoane care proveneau atat din Cluj, cat si din Bucuresti sau Campulung.
La sfarsitul lunii iulie a existat inclusiv o petitie impotriva expozitiei „OUR Body: Universul interior” de la Iulius Mall Cluj si sustinea inchiderea expozitiei pe tot teritoriul romaniei. Petitia a strans doar 57 de semnaturi si a fost scrisa de Ancuta Ciubotaru. Motivul principal pentru care aceasta dorea inchisa expozitia contravenea „legii civile romane care consacra respectul datorat persoanei si dupa decesul sau (art. 78-81 Cod civil) si care reglementeaza conditiile speciale in care se poate realiza prelevarea de organe, tesuturi si celule umane, de la persoanele decedate (Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului, Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii – Titlul VI)”.
Potrivit declaratiei date de catre purtatorul de cuvant, Heidi Pinchal, al expozitiei „OUR BODY: Universul Interior”, informatiile prezentate de initiatorii campaniei sunt “sunt vagi si nedocumentate”.
“In goana dupa senzational, nenumarate articole au reluat in mod eronat afirmatia ca trupurile expuse apartin prizonierilor din inchisorile chineze, iar aceasta petitie face acelasi lucru. Scopul nostru principal este educatia. Expozitia „OUR BODY: Universul Interior” a traversat pana acum peste 30 de tari si a fost vazuta de peste 50 de milioane de vizitatori din intreaga lume, iar in 10 zile de cand s-a deschis la Cluj a avut peste 3000 vizitatori de toate varstele, romani si straini”, a precizat Pinchal.
Clujenii au actionat si in urma concertelor tinute in Piata Unirii si au incercat sa stranga semnaturi pentru petitia „Stop Distrugerii Simbolului Clujului”. Aceasta petitie a strans in jur de 2000 de semnaturi s-a nascut din ingrijorarea cetatenilor cu privire la tavanul Bisericii „Sfantul Mihail” din care au inceput sa cada bucati dupa concertul de sambata din cadrul Zilelor Prieteniei Bergenbier. Vibratiile puternice provenite de la concerte ar fi provocat acest lucru, semnatarii documentului sustin ca biserica ar trebui protejata, deoarece ,,Sfantul Mihail” face parte din patrimoniul material, cultural si religios inestimabil al muncipiului. Dupa o serie de argumente, acestia au avut doua cerinte majore.
„Solicitam:
Stoparea imediata si fara avize suplimentare, prin intermediul unor instrumente administrative (dispozitii ale primarului) si legale (Hotarare de Consiliu Local) luate in regim de urgenta, a organizarii concertelor in Piata Unirii
Invitarea administratorilor bisericii la dialog, identificarea surselor de finantare si elaborarea unui plan de renovare a Bisericii „Sfantul Mihail”, tinand cont de faptul ca, moralmente, monumentul este proprietatea intregii comunitati clujene”, solicitau ei.
La acea vreme, reprezentantii Primariei au explicat ca datoria e a proprietarului, in cele din urma, pentru a consolida cladirea astfel incat sa fie rezistenta si in astfel de contexte.
„Nu exista o valoare anume a numarului de decibeli care nu poate fi depasita. Evenimentul a avut autorizatie de manifestare publica pana la ora 11. Pentru a putea cere daune, reprezentantii bisericii trebuie sa faca o expertiza pe care sa o depuna. Nu sunt condiții speciale pentru manifestarile de acest gen organizate in spatii in care sunt cladiri istorice. E de datoria proprietarilor sa le consolideze astfel incat sa nu existe probleme”, au explicat acestia.
Sursa Foto: Dan Bodea
La inceputul lunii iulie, 337 de clujeni au semnat petitia „Apel pentru descongestionarea strazii Calea Turzii”, petitie adresata primarului Emil Boc.
“Modernizarea strazilor WA Mozart si Bradutului cu acces din Calea Turzii din proximitatea sensului giratoriu, strazi care apartin domeniului public al municipiului Cluj Napoca si care sunt acum cu statut de ulite nedemne de un oras cu pretentiile municipiului Cluj Napoca. Mentionam ca prin actuala forma de configurare a sensului giratoriu accesul pe strada Bradutului nu se poate face din Calea Turzii, breteaua pe sensul de coborare fiind blocata si transformata intr-o parcare neamenajata. Modernizarea celor doua strazi ar diminua considerabil cantitatea de noroi adusa de catre autovehicule pe Calea Turzii”, au precizat ei.
“Insula” este un adevarat mit intre soferii care trec pe acolo zilnic, pentru ca nimeni nu stie care e rostul risipei de spatiu de pe carosabil. Insa reactia Primariei s-a limitat la a spune ca acea zona inchisa dinspre strada Bradutului a fost inclusa in tema de proiectare pentru a limita accesul liber al autovehiculelor de mare tonaj spre centru. Deci, are rol de reducere a pericolului de accidente provocate de acestea.
In mai a existat si o petitie pentru ca abonamentele de parcare la Cluj sa fie valabile doar noaptea, petitie care a fost lansata de Mihai Albu si a strans doar 56 de semnaturi. El solicita ca abonamentele de parcare din cartiere sa aiba valabilitate numai intre orele 20-7.
Printre petitiile care au inca ecou in comunitatea clujeana se numara si cea din luna februarie, intitulata „Clujul fara fumuri”, petitie care a strans pana in prezent 752 de semnaturi. Textul a fost semnat de Razvan Robu, reporter Gazeta de Cluj, iar initiativa ii apartine Aureliei Cristea, deputatul PSD care a propus un Cluj in care sa fie interzis fumatul in ceea ce priveste locurile publice.
Deputatul PSD Aurelia Cristea a depus un proiect de lege prin care doreste interzicerea definitiva a fumatului in spatiile publice inchise. Ulterior, un grup de 33 de senatori au sesizat Curtea Constitutionala cu privire la legea antifumat intrucata dfinitia de „spatiu public inchis” era vaga si include si spatiile private. Curtea Constitutionala urmeaza sa analizeze aceasta sesizare in data de 27 ianuarie, in timp ce initiatoarea proiectului considera ca aceasta actiune a senatorilor are doar scopul de a amana intrarea in vigoare a legii.
Tot in februarie 2015 a fost initiata si petitia clujenilor care transmitea primarului Emil Boc: „Noi vrem asfalt”. Initiatorii ei sesizau un numar mare de strazi ,,uitate de lume” printre care Marin Preda, W.A. Mozart, E. Quinet, Mircea Zaciu, G. V. Bibescu, Nicolae Draganu si altele. Semnatarii au solicitat Primariei urgentarea preluarii in patrimoniul municipiului a acestor strazi, pentru a putea fi modernizate si anularea HCL 62 din 2010, care prevede conditiile in care acestea pot fi trecute in proprietatea Primariei. De asemenea, in petitie s-a cerut reducerea taxelor si impozitelor locale pentru locuitorii acestor strazi cu caracter de ulita, pentru ca locatarii intretin aceste artere din fonduri proprii.
A existat si o petitie a amatorilor de ski in care semnatarii solicitau asfaltarea drumului pana la partia Buscat. Oamenii s-au plans de drumul impracticabil si prea ingust. Reactia de atunci reprezentantilor Consiliului Judetean era incurajatoare intrucat ei anuntau reabilitarea drumului. Mai mult, Mircea Avram, directorul RAADPP Cluj a promis asfaltarea segmentului de drum pana la urmatorul sezon de schi. Cu toate aceste promisiuni drumul nu a fost asfaltat pana in prezent, iar solutia gasita de autoritatile locale a fost aceea de pietruire a acestuia pentru facilitarea transportului.