De la distanţă şi necunoscând adevărata fibră morală a Partidului Social Democrat, acesta pare că se află într-un proces de „reformă” internă. Despre o “reformă” vorbeşte Marcel Ciolacu preşedintele partidului. Dar preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu, se ferește de acest cuvânt și preferă să vorbească despre ”modernizarea” partidului.
Că (citez): “Dacă folosești cuvântul reformă, lumea scoate pistolul imediat, sună rău, sună urât.” Zici că-i Petre Roman, la lovitura de stat de după 22 decembrie 1989, care zicea că “sună ca dracu” să-i zici fostului Partid Comunist Român, Frontul Salvării Naţionale…
Dar, cum ziceam, cei care cunosc culisele acestui partid care, de 30 de ani, îşi este singura opoziţie la guvernare şi cel mai mare duşman, au dubii majore că se face reformă; ci că, mai mai degrabă, asistăm la o nouă reglare de conturi între diferite tabere din PSD. Noi ştim că, de fiecare dată când s-a schimbat liderul în PSD, ni s-a anunțat câte o reformă. De fapt s-a schimbat liderul şi s-au pus pe funcţii politice şi sinecuri parlamentaro-guvernamentale, trupeţii acestuia.
Cât despre reformatorul Vasile Dîncu, acesta făcea reformă și pe vremea lui Adrian Năstase. Apoi ştim că a făcut o bucată de reformă chiar şi cu Liviu Dragnea, pe vremea când păpau frişca de pe tortul cu minioni. Acum de ce nu ar face o bucată de reformă şi cu Marcel Ciolacu? Vorba directorului executiv al Centrului pentru Inovare Publică, Ovidiu Voicu (citez): “Ceea ce e constant la Vasile Dîncu este o bună relație cu Academia SRI.”
Se pare că Partidul Social Democrat are de executat diverse condamnări la reformare fără finalizare. Cu păstrarea mentalităţii de “tătuc” atribuit liderului care, ca un satrap, stabileşte cine, ce, cui, de ce, şi cât i se cuvine, PSD este nereformabil. Acaeeaşi problemă o au toate partidele politice din România, nu vă amăgiţi că ar fi altfel: gaşca de la putere stabileşte, nu votantul în ziua votului.
PNL, PMP, UDMR, sunt ierarhizate fix ca PSD. Iar “noi-nouţii” din USRPLUS au început să aplice aceeaşi mizerie.
Revenind, social-democrații au pus în vitrină câteva personalități din domeniul medical, cu care speră să convingă electoratul că s-au reformat şi că merită să fie votaţi la parlamentare. Mai ales că, la supra-oferta de reformă, mai multe fețe controversate din epoca Dragnea au fost trase pe tușă. Pentru o imagine mai albă, mai curățată.
Ce caută Alexandru Rafila, Adrian Streinu Cercel, Leonard Azamfirei, Florian Bodog, şi alţi “grei” ai sistemului de Sănătate, pe listele de la Şparlamentarele din acest an? Să fie mai evidentă legătura dintre Politic şi Sănătatea românilor făcută praf, mai lipsea Raed Arafat pe afişele de campanie (ca atunci când îl “garanta” pe Prim-Plagiatorul Mitoman, Victor Viorel Ponta, la Prezidenţialele din 2014). Dar acum este în altă echipă politică câştigătoare. Şi-au împărţit cei din fosta Uniune Social Liberală “specialiştii”.
Încearcă să ne spună ceva preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu, într-o postare pe Facebook: „Stați liniștiți, nu am vrut să politizăm sănătatea, băgăm puțin politica în infirmerie!”.
Citez: „Înțeleg nervozitatea adversarilor politici după ce mai multe personalități din viața medicală au ales să candideze pe listele PSD pentru alegerile parlamentare în timp ce gestionarea pandemiei este tot mai mult subiect al fricilor populației, dar nu înțeleg de ce acest proces este pus de către unii analiști cu o anumită aura de independență în raport cu lipsa de pe liste a unor luptători tradiționali, aceia care făceau deliciul presei și erau citați cu eticheta ”PSD–retrograd”, ”PSD-filorus”, ”PSD antieuropean” (…) Stați liniștiți, nu am vrut să politizăm sănătatea, băgăm puțin politica în infirmerie!”.
Susţine domnul Dîncu (citez): “Personalitățile medicale au venit pe listele PSD și dintr-o disperare legată de politizarea excesivă a gestionării acestei pandemii și pentru că au simțit că misiunea lor nu se poate îndeplini daca nu ies din spital pentru a genera soluții și a participa la modernizarea sistemului dintr-un loc legitim: Parlamentul României.”
Dar legăturile mai vechi ale lui Alexandru Rafila cu PSD sau cu reprezentanții acestui partid se puteau găsi în CV-ul acestuia, dar poziționările sale au fost asociate cu calitatea deținută în Organizația Mondială a Sănătății și mai puțin din perspectivă politică. Surpriza a constituit-o dezvăluirea apărută în spațiul public conform căreia tatăl doctorului a făcut parte din Securitate până în 1949. Informația a fost confirmată de Alexandru Rafila, care a negat însă orice legătură între tatăl său și masacrul țăranilor din 1949.
Mai susţine domnul Dîncu (citez): “Medicii din Parlament vor legifera și vor căuta să anuleze demagogia politică și amatorismul managerilor sistemului, care azi își arată cel mai bine neputința, corupția și lipsa de profesionalism. Promovarea unor legi clare și împiedicarea sinecurizării sistemului sunt nevoi urgente după ce, de la debutul pandemiei de COVID-19, mai multe spitale au avut nevoie de militarizare pentru a putea rezolva sarcinile provenite din strategia antipandemie.”
Adrian Streinu Cercel, a doua achiziție importantă a PSD înainte de alegeri, a fost impus pe listă de Gabriela Firea. Ce va legifera domnul Streinu Cercel în Parlament? Poate cererea de imunitate din martie 2020? Citez: “să apară un cadru legislativ care să ne pună la pază de ce va veni. După ce se termină bolâșnița asta, pandemia, or să vină alții să ne tragă de mânecă: dar cum ați realizat voi achizițiile? Aici trebuie scos un cadru normativ cât se poate de clar care să stipuleze foarte clar că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi în viitor.”
De la atâta politică făcută pe Sănătatea românească, aceasta nu va mai fi niciodată sănătoasă. Iar politica nu la infirmerie trebuie băgată, ci pe la puşcărie – pentru grabnică însănătoşire.
Şi, gata!