Zemoase si parfumate, acum e sezonul lor! Sunt bogate in vitamine si minerale si sarace in calorii, putand fi consumate la discretie si de catre persoanele care tin la silueta sau vor sa slabeasca.
Piersicul face parte din familia Rosaceae, fiind originar din China. Creste inca in stare salbatica in muntii Asiei centrale si septeentrionale. Acolo a inceput sa fie cultivat cu 4000 ani i.Hr. A fost aclimatizat in Persia, iar in Europa apare in primul secol dupa Hristos, prin Drumul Matasii. Numele piersicii a fost dat de catre europeni, care credeau ca fructul provine din Persia (Iran). S-a raspandit repede in intregul Imperiu Roman. In secolul al XVI-lea in Franta, piersica nu avea prea bun gust. S-au facut eforturi de imbunatatire a fructului, si dupa selectari repetate, s-a ajuns ca in Occident sa existe aproape 3000 de varietati cu gust bun.
Soiurile existente de piersica se culeg pe o perioada de 4 luni. Piersica acumuleaza caldura. Fructele ar trebui consumate tari, nu batute, deoarece incepe fermentatia. Se consuma in special crude, dar si sub forma de compot, dulceata, gem, marmelada, peltea, compot, pasta, nectar, lichid, rachiu, prajituri, inghetat, piure, sufleu. Se pot congela.
Continut
Piersicile contin: apa (86-91 %), proteine, lipide, glucide (zaharuri), celuloza, acizi organici, tanini, provitamina A, vitamine: B1, B1, B5, B6, C, D, PP, saruri minerale. Valoarea energetica este cuprinsa intre 51-83 kcal / 100 g. Se remarca prin continutul bogat in vitaminele B1 si D, asociate cu fier.
Dioterapii
In scop terapeutic, se folosesc fructele, florile, frunzele.
Piersicile sunt diuretice, usor laxative, energetice, alcalinizante (astfel e regulator in digestie), vermifuge. Fiind alcalinizant, ajuta in litiazele urinare. Prin continutul bogat in fier, ele vindeca anemiile, regenereaza sangele. Cele galbene sunt recomandate ca tonic, continand cantitati insemnate de vitamine B si C, dar consumate numai in sezon si foarte coapte.
Nu este recomandat consumul piersicii pentru copii mici, cu intestinele fragile. Totusi vindeca dispepsii hepatice si gastrice, constipatia, ulcer, gastrita hiperacida, colica biliara, reumatism, litiaze, hematurii, depresii nervoase si insuficiente tiroidiene. Se recomanda celor cu febra. Sunt admise si diabeticilor.
Piersica este fructul cel mai indicat persoanelor care se afla in convalescenta sau care au stari de oboseala ori celor depresive. Ea reface energia organismului prin continutul ei ridicat in zahar si hidrati de carbon, Fosforul pe care il contine protejeaza celula nervoasa, ceea ce explica de ce este prescrisa in cazul nevrozelor.
Vitaminele A, B1, B2, E din ea sunt excelente pentru echilibrarea sistemului nervos, pentru a sintetiza hemoglobina, dar si pentru a mentine magneziul in organism si pentru a intari imunitatea organismului. Functia digestiva va fi reglata daca se vor consuma cateva piersici pe nemancate, in fiecare dimineata, in loc de micul dejun. In plus, astfel va fi mentinuta functia hepatica, favorizand si asimilatia.
Fiind un bun diuretic, consumul de piersici se recomanda celor care sufera de litiaza urinara. Pentru a profita de calitatile piersicii, ea ar trebui sa fie consumata cu coaja.
Datorita fibrelor, piersicile imbunatatesc digestia, combat constipatia si bolile de colon, iar continutul bogat in potasiu, calciu si sodiu intareste norganismul. Un fruct de marime medie poate acoperi aproape trei sferturi din necesarul zilnic de vitamina C. Sucul de piersici pastreaza toate calitatile pulpei, inclusiv calitatile sale laxative.
Ceaiul de flori si frunze este folosit contra durerilor de piept. Nu se recomanda celor care vor sa slabeasca. Florile de piersic sub forma de infuzie 5 % au efect sedativ (nevroze), antispasmodic si laxativ. Ajuta in tuse (si convulsiva), este depurativ. Se administreaza in trei reprize. Frunzele au efect vermifug. Cataplasmele cu frunze se folosesc pentru cancere ulcerate. De asemenea, frunzele pisate erau folosite inainte la rani vechi.
Frunzele si florile pomului au o actiune calmanta, antispastica si usor purgativa. Pentru a beneficia de aceste proprietati, se lasa la infuzat 10 minute 30 g frunze sau flori intr-o jumatate de litru de apa. Se bea cate o ceasca dupa fiecare masa.
In uz extern, piersica hraneste pielea si o catifeleaza. Puteti aplica o masca pentru ten normal sau uscat. Pentru ingrijirea tenului, se maseaza usor pielea cu felii (pulpe) de piersica, la care s-a adaugat o lingurita cu ulei de migdale. Se clateste usor dupa 20 de minute.
Atentionare
Desi bogate in vitamine si minerale, piersicile nu sunt recomandate copiilor sub 7 luni din cauza continutului bogat in pectine si fibre. Acestea pot provoca tulburari gastrice. Copiilor de peste 7 luni li se pot da piersici sub forma de suc si piure, testand mai intai toleranta organismului.