Justitie

Nume grele din cinematografie, printre care Tudor Giurgiu și Radu Jude, într-un dosar cu un prejudiciu de 9,6 milioane euro, instrumentat de DNA

Mai mulți directori din cadrul centrului de cinematografie au fost inculpați de DNA pentru abuz în serviciu. Printre numele grele care au de-a face cu dosarul instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, cu un prejudiciu record de 9,6 milioane de Euro, figurează și Tudor Giurgiu, directorul TIFF, dar și regizorii Radu Jude, Florin Șerban ori Oana Giurgiu.

Pentru abuz în serviciu, DNA i-a inculpat pe Eugen Șerbănescu, director al Centrului Național al Cinematografiei (CNC) în perioada 2006 – 2013, Carmen Stejeroiu, șefa fondului cinematografic, și Gabriela Dincă, inspector în cadrul CNC, potrivit g4media.ro

Decizia de inculpare a fost luată pe 9 iunie 2020 de procurorul DNA, Ștefăniță-Cosmin Stroie, într-un dosar constituit în 2014 ca urmare a unei sesizări a Corpului de control al premierului Victor Ponta.

Procurorii au stabilit și un prejudiciu uriaș de 9,6 milioane de euro. E vorba de finanțarea de către CNC a 55 de filme și scurtmetraje în perioada 2010- 2013.

Printre filmele a căror finanțare de către CNC este considerată prejudiciu de DNA se numără:

* ”Eu când vreau să fluier, fluier”, câștigător al Ursului de argint la Berlinala din 2010, regizat de Florin Șerban și produs de Cătălin Mitulescu,

* ”De ce eu?”, filmul regizorului Tudor Giurgiu despre moartea procurorului Cristian Panait,

* ”Undeva la Palilula”, regizat de Silviu Purcărete și produs de Tudor Giurgiu,

* ”Lampa cu căciulă”, cel mai premiat scurtmetraj românesc,

* ”Toată lumea din familia noastră” – ambele regizate de Radu Jude și produse de Ada Solomon,

* ”Aliyah DaDa”, un documentar regizat de Oana Giurgiu și produs de casa de producție a Oanei și a lui Tudor Giurgiu.

Potrivit explicațiilor oferite de procurori, mai multe case de producție au primit credite fără dobândă pe 10 ani de la CNC pentru realizarea unor filme și scurtmetraje și fie au întârziat lansarea filmelor, fie nu au raportat anual veniturile realizate de pe urma difuzării lor, chiar dacă erau zero.

Potrivit legii cinematografiei, în primul an de la lansare, producătorii trebuie să raporteze trimestrial veniturile obținute de pe urma difuzării filmului, apoi anual până în ultimul an, al zecelea.

Șefii din CNC au fost inculpați însă pentru că nu au suspendat sau retras finanțarea în momentul în care au văzut că producătorii nu respectă cu strictețe termenele de lansare a filmelor sau de raportare a veniturilor.

De altfel, acuzațiile sunt de abuz în serviciu cu folos pentru altul, cu consecințe deosebit de grave.

Adică șefii CNC ar fi abuzat de funcție și nu ar fi respectat legea pentru a le crea un folos necuvenit producătorilor de film. Pedeapsa pentru o astfel de acuzație poate ajunge până la 9 ani și 3 luni de detenție, la care se poate adăuga un spor de pedeapsă, fiind vorbe de mai multe astfel de infracțiuni.

Din pricina întârzierilor de lansare sau neraportărilor anuale de venituri – văzute drept încălcări ale legii cinematografiei – finanțările sunt considerate în întregime de procurori ca fiind prejudiciu, ca și când filmele nu ar fi fost făcute sau banii ar fi fost furați (folosiți în alte scopuri sau costurile ar fi fost umflate).

În plus, pe 11 mai 2020, actuala șefă a CNC, Anca Mitran, a constituit instituția parte civilă în ancheta penală pentru recuperarea prejudiciului de 9,6 milioane de euro.

După cum precizează sursa citată, Tudor Giurgiu și Ada Solomon admit că au lipsit unele rapoarte anuale de venituri, dar – explică ei – pentru că erau irelevante, fiind vorba de venituri zero. Ei s-au declarat surprinși că DNA a dus în sfera penalului – ceea ce Tudor Giurgiu a numit – ”mărunțișuri administrative”. Pentru aceste nereguli, spun ei, casele de producție au fost deja sancționate administrativ în sensul că nu mai pot participa la proiecte de concursuri la CNC.

”Finanțarea filmelor prin Fondul Cinematografic este considerată formal credit, deși mai corect ar fi să fie asimilată ca subvenție (cum este în majoritatea țărilor europene, unde cultura are un rol strategic și politic), având în vedere că vorbim de produse culturale.

Raportările lipsă sunt raportări cu valoare zero, deci nu s-a sustras nimeni de la plățile datorate către CNC, nu a existat nici un fel de prejudiciu cauzat statului.

Filmele s-au realizat, au fost lansate, de cele mai multe ori cu rezultate remarcabile, datoriile către CNC sunt plătite, iar decontările pentru cheltuielile de producție sunt certificate de audituri externe.

Legea este incompletă, nefiind prevăzute niciun fel de sancțiuni explicite pentru aceste raportări întârziate – care nu prejudiciază în niciun fel statul, fiind vorba de rapoarte de 0 încasări – și nici posibilitatea de a stinge această “culpă” odată cu depunerea, fie și întârziată a acestora.

Mai mult, datorită unei interpretări surprinzătoare a legii, companiile aflate în situația în care au asemenea raportări întârziate nu mai pot participa la concursurile de proiecte pe o perioadă nedeterminată, aceste companii neavând nici un fel de posibilitate de a se reabilita”, a declarat producătorul de film Ada Solomon, citată de g4media.ro

„Am făcut parte din colectivul care a contribuit la scrierea Legii Cinematografiei în 2005 și nu mi-aș fi putut imagina vreodată că un articol prost scris și trecut cu vederea (articolul 53 din OUG 39/2005 – n.r.) de toți cei care am lucrat acolo, poate produce efecte atât de idioate. Mă refer la faptul că directorul CNC poate cere de la producător returnarea sumei primite pentru producția filmului, la finalul ciclului de producție (deci când filmul e gata lansat, eventual premiat, vândut, plus auditat pentru a se certifica faptul ca banii CNC au fost cheltuiți cum trebuie), dacă se constată mici întârzieri în depunerea unor raportări la CNC.

Să crezi că așa ceva se poate întâmpla e nefiresc și total în contradicție cu modul în care se fac filmele”, a declarat regizorul și producătorul de film Tudor Giurgiu.

Citește articolul complet aici.

 

 

 

 

 

 

sursa captura: paginademedia.ro

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *