Analiza

„Noua casă” a Guvernului Orban ia de la săraci, ca să dea la bogați – beneficii numai pentru dezvoltatori și pentru cei cu venituri mari

Prima Casă a fost un program guvernamental născut în chinurile crizei de acum un deceniu. De atunci și până să fie modificat radical de către guvernul Orban, programul a însemnat posibilitatea celor cu venituri reduse de a renunța la chirie și a își cumpăra o locuință personală, cu un avans minim de 5%. Acest tip de credit a fost, de-a lungul anilor, accesat preponderent de cei care nu își permiteau un alt tip de creditare, datorită avansurilor mai mari cerute de bănci pentru creditele ipotecare clasice. Fiind accesat de solicitanții cu venituri reduse, aceștia nu se orientau spre locuințe foarte scumpe, ei permițându-și și dorindu-și o rată lunară cu o valoare cât mai mică.

Acesta a fost spiritul programului Prima Casă: o primă casă ieftină, cu un avans cât mai mic, cu o rată cât de mică, pentru tinerii aflați la început de drum, cu venituri mici.

Cum românii însă au votat un guvern liberal, acum culeg ce au semănat: un program social redimensionat în spiritul liberal care ia de la săraci, ca să dea la bogați. „Noua casă” liberală va fi mai mare, mai scumpă, va fi doar a celor care vor avea venituri suficient de mari pentru a și-o permite. „Noua casă” va stimula piața imobiliară în sensul scumpirii ei, va îngroșa buzunarele dezvoltatorilor și le va goli pe ale românilor de rând.

Haiducie liberală „de criză”

Programul „Noua Casă”, după lungi tergiversări și variante („O familie, o casă”) a fost adoptat de către Guvernul Orban, prin Ordonanță de Urgență, la mijlocul săptămânii trecute. Care a fost urgența? Cel mai probabil, salvarea, nu a sectorului imobiliar, ci a prețurilor exagerate care, prin susținerea acestui program, pot rămâne ridicate, în ciuda efectelor economice ale pandemiei, care ar fi putut scădea prețurile.

Dublarea limitei de creditare pentru locuințele noi, până la 140 000 de euro, poate fi un argument în favoarea dezvoltatorilor care vor cere și de acum, cel puțin în Cluj, prețurile de dinainte de pandemie, plus un mic adaos, fiindcă oricum s-au scumpit toate în ultimele luni!

Cum motivează Guvernul Orban urgența? În proiectul de Ordonanță de Urgență, prima frază sună în felul următor:

„Accesul la credit în vederea achiziției unei locuinţe a devenit dificil pentru familii, ca efect al crizei economice, conducând la imposibilitatea acestora de a-şi schimba locuința în raport cu nevoile de locuit ale acestora şi/sau cu creşterea numărului membrilor familiei.”

Vorba lui Eminescu: „Înșirând cuvinte goale/ Ce din coadă au să sune”. Fiindcă:

Datele oficiale infirmă „criza” de care vorbesc guvernanții

Potrivit statisticilor publicate de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în primele șase luni ale acestui an s-au tranzacționat, la nivel național, 239.109 imobile, cu sub 2.500 mai puține față de intervalul corespunzător din 2019.

În topul celor mai multe case, terenuri și apartamente vândute în prima jumătate a anului 2020 este Capitala, urmată de Ilfov.

Locul al treilea în topul național este ocupat de Cluj, cu aproape 15.000 de imobile vândute în șase luni. Anul trecut, la Cluj au fost tranzacționate circa 13.000 de imobile, creșterea din acest an fiind de 10,1%.

Pandemia, așadar, a influențat domeniul imobiliar doar în măsura și în perioada în care tranzacțiile nu au fost posibile datorită îngreunării vizionărilor și semnărilor de acte, după cum au constatat, bazându-se pe statisticile ANCPI, și specialiștii imobiliare.ro:

„În iunie 2020, prima lună de activitate (relativ) normală după relaxarea restricțiilor impuse pe fondul epidemiei de COVID-19, achizițiile de imobile au revenit pe o traiectorie ascendentă.

Astfel, numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare a ajuns, în prima lună de vară, la un total de 46.818 la nivel național, potrivit datelor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Această cifră marchează un avans de 16,4% față de iunie 2019, când în întreaga țară erau tranzacționate 40.207 imobile.

În județul Cluj, achizițiile de imobile s-au cifrat la 2.486 în prima lună de vară a acestui an, în creștere cu 32% față de perioada similară a anului anterior – când aveau loc doar 1.883 de asemenea operațiuni. Achizițiile de terenuri intravilane fără construcții au fost cele mai numeroase (891 de operațiuni), deținând o pondere de 36% din total.”

Datele din piață, așadar, cele care ne arată numărul exact al tranzacțiilor încheiate, ne relevă un domeniu în care, în momentul acesta, oricine vorbește despre criză minte flagrant.

„Neadoptarea unor măsuri imediate, prin ordonanță de urgență, ar conduce la reale dificultăți în ceea ce privește menținerea pieței imobiliare la un nivel satisfăcător, ceea ce ar determina sincope în susținerea sectoarelor orizontale adiacente și perturbarea fluxurilor specifice cu efect antrenant în economie”, notează (falsează) Guvernul în motivarea Proiectului de Ordonanță de Urgență.

Piața imobiliară reală, contrar elucubrațiilor Guvernului Orban, este, în ciuda restricțiilor guvernului liberal-militar, la un nivel mai mult decât satisfăcător, conform datelor publicate de o instituție oficială a statului, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

„Măsurile a căror reglementare nu poate fi amânată sunt destinate contracarării principalelor efecte ale crizei financiare, în principal pentru a stopa scăderea volumului investițiilor, contracţia tuturor industriilor adiacente sectorului imobiliar şi implicit disponibilizările de personal”, insistă Guvernul în motivarea Ordonanței sale de falsă Urgență.

Dacă s-ar fi uitat însă pe datele statistice, Orban și miniștrii săi ar fi constatat că volumul investițiilor a fost în creștere de la începutul anului, după sincopa dată de starea de urgență, investițiile (construcții și achiziții) revenind rapid pe plus.

„Neadoptarea unor măsuri imediate, pe calea unei ordonanţe de urgenţă, care să contracareze efectele pandemiei cu COVID-19 și ale crizei economice, ar conduce la amplificarea dificultăţilor de accesare a creditelor garantate pentru achiziția de locuințe, fiind de natură să limiteze accesul familiilor la locuinţe şi la asigurarea unor condiţii decente de viaţă şi locuit pentru acestea”, continuă motivarea (cazuistica) Guvernului.

Numai că, noul tip de creditare este dificil și chiar inutil de accesat, accesul familiilor la locuințe fiind dificil datorită prețului mare al imobilelor și al creditelor bancare.

Plafonul de 140 000 de euro poate fi accesat doar cu un avans de 15%. Pentru a lua creditul, solicitantul  trebuie să aibă deja avansul de 15%, deci 21.000 de euro.

Potrivit cpi.imobiliare.ro, „luând în considerare un credit pe 30 de ani, cu dobândă variabilă și DAE  de 5,99%, alături de diverse comisioane, solicitantul ar urma să plătească lunar în jur de 3.150 de lei. Având în vedere că gradul de îndatorare trebuie să fie de 45% pentru prima locuință, el ar trebui să aibă venituri lunare de circa 7.000 de lei. Aceasta este o estimare făcută pe baza unui calculator de credite.

Câștigul salarial mediu net a fost de 3.179 de lei la nivel de economie pe parcursul lunii mai, în ușoară scădere față de luna precedentă, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În medie, cele mai mari salarii se câștigă în domenii precum informații și comunicații sau intermedieri financiare și asigurări. Un IT-st poate să câștige, de exemplu, circa 7.800 de lei pe lună.”

Așadar, salariul mediu net a scăzut, vânzările au crescut, iar Guvernul Orban, printr-o Ordonanță de Urgență, crește plafonul de creditare, ceea ce poate însemna o creștere a prețurilor pe o piață aflată oricum în creștere, ceea ce va duce, în mod sigur, la o polarizare mai mare între pătura înstărită a populației, care își poate achiziționa un apartament, și cei care nu își permit o locuință, nici măcar prin acest tip de program, care, în trecut, le asigura tocmai celor cu venituri modeste posibilitatea cumpărării unei prime case.

Noua chirie

Tinerii cu venituri mici sau medii vor plăti, în continuare, nu o nouă casă, ci o nouă chirie împovărătoare, iar cei cu bani își vor permite o nouă casă mai mare. Politici liberale, legi liberale, consecințe sociale liberale!

Ipocrizia Guvernului Orban însă este mare. În proiectul de Ordonanță de Urgență politicienii afirmă:

„În condițiile neadoptării măsurilor propuse se poate afecta grav situația persoanelor fizice care se confruntă cu dificultăți în accesarea creditelor bancare necesare achiziționării de locuințe pe perioada manifestării efectelor răspândirii virusului SARS-CoV2, este necesară implementarea în regim de urgență a unui mecanism consacrat de susținere a accesului beneficiarilor la credite destinate achiziționării unei locuințe.”

Ori, accesul la locuințe poate fi facilitat numai prin prețuri mai scăzute ale creditării, și nu prin creșterea plafonului de creditare și a avansului minim, de la 5 la 15% pentru creditele de până în 140 000 de euro.

Cu un avans de 15%, cumpărătorii pot opta și pentru un credit ipotecar standard, așa că programul Guvernului Orban este unul redundant, o „realizare” numai bună de pus pe afișele electorale. Și, cam atât!

Avansul a rămas  5% pentru creditele pentru locuințe mai vechi de 5 ani, de până în 70 000 de euro, dar în această valoare se vor încadra, în curând, la Cluj, doar garsonierele și apartamentele de 2 camere confort II. „Noua casă” va însemna pentru mulți un credit scump, pe o durată lungă de timp, pentru o casă mică. Cine alege un credit de 70 000 de euro trebuie să aibă un venit minim de 3.800 de lei, ca să poată suporta o rată care ar ajunge la 1.700 de lei. Pentru o garsonieră.

Fondul Național de Garantare a emis, în 23 iulie, un comunicat prin care „anunță demararea în scurt timp a noului program Noua Casă, inițiat de Guvernul României, care va continua în bună măsură spiritul programului Prima Casă, dar care aduce noi facilități în schema de finanțare-garantare oferită de stat, prin Ministerul Finanțelor Publice.”

În ciuda declarațiilor oficialilor, spiritul programului Prima Casă este mort și îngropat. Pe cadavrul vechiului program a răsărit „Noua casă”, un program în spirit pur liberal, care le acordă facilități numai celor cu (mulți) bani și la care nu mai au acces cei cu venituri modeste.

La urma urmei, românii primesc ce au votat: gargară liberală, bani și facilități pentru bogați, vorbe goale pentru săraci (singurii pentru care va veni „criza” enunțată de Guvernul Orban, pentru a își justifica haiducia liberală).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *