Rețeaua drumurilor Imperiului Roman va fi descoperită și valorificată cu ajutorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Drumurile romane și siturile arheologice care se află pe aceste trasee de o importanță majoră, vor fi identificate și puse în valoare pe întreg teritoriul Europei. În România, proiectul este finanțat în cadrul competiției INTERREG, în cadrul căreia, Muzeul Națonal de Istorie a Transilvaniei a primit 2 milioane de euro, prin fonduri europene.
„Proiectul pune accent pe axa Dunăreană. O parte din această graniță de nord a Imperiului Roman se extinde de-a lungul Dunării, acolo unde nu sunt bariere artificiale, cu excepția unei părți din Germania, și Dacia care este o proeminență la nord de Dunăre pentru Imperiul Roman.
Cel mai nordic punct va fi la Porolissum unde se păstrează o porțiune importantă de drum imperial roman, așa zisul drum imperial care constituia granița de vest a Daciei, pornea de la Drobeta și trecea prin Sarmizegetusa, Apullum, Alba Iulia, Potaissa și Napoca și se termina la Porolissum”, a declarat pentru Ziar de Cluj, Felix Marcu, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
În total, în proiect sunt implicați 16 parteneri principali și 10 asociați din întreaga Europă. România a intrat și ea în acest proiect, după mai bine de 10 ani de când Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei încearcă să valorifice drumurile care leagă principalele situri arheologice ale fostului Imperiu Roman.
„Proiectul pe care l-am dezvoltat se referă la acea legătură între siturile romane. Până acum, siturile erau cunoscute ca puncte individuale dar nu exista o legătură concretă între ele. Se tot vorbește de limesul roman, sau de granița frontierelor Imperiului Roman, recunoscut ca sit UNESCO din 2005 și care este unul dintre cele mai mari și mai importante situri arheologice din lume”, a mai declarat Felix Marcu
În final, aceste situri și rețeaua de drumuri vor fi valorificate, așa încât ele să poată fi vizitate. Unele dintre ele vor conține și eco-rute situate lângă drumurile romane, rute prin care turiștii să se poată deplasa de la un castru roman la altul.
În locurile cele mai importante vor fi amplasate borne kilometrice. Prima a fost deja descoperită în apropiere de localitatea Aiton și datează din anul 108. Borna este extrem de importantă pentru că ea ne arată distanța dintre două așezări importante, cum e Turda și Napoca.
Colaborarea va avea loc la nivel științific, de cercetare între arheologii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei și mai mulți specialiști cu ajutorul cărora vor fi realizate cercetări în teren cu mijloace non-invazive, moderne. Apoi, va exista și o legătură foarte strânsă cu autoritățile locare.
Proiectul de descoperire a drumurilor romane are ca scop protejarea, cercetarea și punerea în valoare a acestor trasee vechi de mii de ani și de includere a acestora în arii protejate.
„Vor fi puse în valoare porțiuni pe care le cunoaștem și porțiuni despre care avem date și vom afla mai multe în urma cercetărilor non-invazive din Cluj, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin, Mehedinți. Va fi o rută culturală foarte importantă care se va lega de un culoar cultural începând de la izvoarele Dunării până la vărsarea în Marea Neagră, pe traseul unor rute romane cunoscute deja, cum ar fi Via Traiana din Serbia, evident, cu valorificarea celor mai importante situri prin care vor trece”, a mai declarat Felix Marcu
Unele situri vor fi reconstituite virtual, altele vor fi amenajate, iar în final, rețeaua de drumuri ale Imperiului Roman va putea fi vizitată de oricine.
Mai mult, prin legătura cu Programul Național al Limesului, proiectul de identificare a drumurilor romane își propune ca până în 2022, cele mai importante situri de pe granița Imperiului Roman să fie incluse în UNESCO.