Politica

Mihai Seplecan a ajuns cel mai bun sfătuitor a lui Alin Tişe

Victoria de săptămâna trecută a lui Ludovic Orban în cursa pentu şefia PNL va tulbura, în scrut timp, apele în organizaţia judeţeană Cluj. Dat fiind legătura de prietenie dintre liderul PNL şi Mihai Seplecan, este preconizată o revenire în forţă a fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj în structura partidului. Ciudat este faptul că actualul preşedinte al CJ Cluj a ajuns, încet şi sigur, în mai puţin de un an de mandat, la vorbele celui pe care, îl numea cu ceva vreme în urmă, analfabet şi proxenet. Mai mult, a îndeplinit instituțional tot ceea ce fostul său (și viitor) coleg a zis că trebuie făcut pentru buna funcționare a treburilor județului.

Despre proiectele demarate în primul mandat de către Alin Tişe, proiecte care au ajuns să eşueze, Ziar de Cluj a mai scris în dese rânduri. Azi le reamintim clujenilor că soluţiile propuse Mihai Seplecan în scurtul său mandat de preşedinte al CJ Cluj sunt implementate cu succes de Tişe. 

Stadionul Cluj Arena este, fără doar şi poate, cel mai reprezentativ proiect şi totodată o ambiţie personală la concurenţă cu proiectul Sala Polivalentă a lui Sorin Apostu, pe care l-a realizat Alin Tişe. Structura arhitecturală, ce clasează clădirea sportivă în categoria elitte, a ajuns să fie administrată de o societate înfiinţată cu scopul de a oferi de lucru sinecuriştilor din PDL. Deşi nu avea stadionul în proprietate, însă realiza venituri şi chiar profit din exploatare, societatea Cluj Arena a fost obligată, potrivit unei decizii a Curţii de Conturi, să achite, către Primăria Cluj-Napoca impozitul pe clădire. Debitul principal, cumulat cu dobânzi şi penalităţi a ajuns la peste 3,5 milioane de euro. Nimeni nu răspunde pentru acest eşec şi nimeni nu poate explica modalitatea prin care vor fi recuperaţi banii. Una dintre variantele vehiculate în spaţiul public a fost treccerea stadionului din patrimoniul judeţului în cel al municipiuui Cluj-Napoca. Dacă acest lucru se va petrece, cu voinţă politică, consiierii judeţeni vor trebui să dea explicaţii locuitorilor din judeţ pentru faptul că nu există infranstructură de drumuri dar, cu toate acestea, CJ Cluj a cheltuit pentru edificarea stadionului 36,5 milioane de euro, din care 9 milioane din fondul de rezervă al Guvernului. 

“În urma discuţiilor pe care le-am avut cu liderii de grup din Consiliul Judeţean am decis să iau legătura cu domnul primar  pentru a-i expune cele trei variante agreate de către CJ Cluj. Prima variantă propusă este ca municipalitatea să preia societatea Cluj Arena 99% din acţiuni, practic ei să administreze de acum în continuare societatea, să administreze stadionul, unde îşi vor putea numi un nou director sau să păstreze directorul actual, unde îşi vor putea numi un nou consiliu de administraţie sau să păstreze acest consiliu de administraţie. Practic ei vor prelua 99% din pachetul de acţiuni la Cluj Arena, dar stadionul va rămâne în continuare în patrimoniul judeţului. Ei doar să-l administreze, să aducă de acum încolo Untold-ul, Metallica, alte formaţii şi exact cum administrează şi Sala Polivalentă vor avea firma care administrează stadionul dar stadionul rămâne în administraţia judeţului. A doua variantă este insolvenţa. Insolvenţa este asupra firmei, nu asupra stadionului. Stadionul rămâne în continuare în patrimoniul judeţului, doar firma va intra în insolvenţă. Va fi un plan de reorganizare şi când firma va intra în insolvenţă penalităţile nu vor mai curge, adică practic în momentul acela nu se vor mai plăti taxe şi impozite la stat, iar cheltuielile curente vor fi deblocate, se va putea plăti salarii, curent, gaz şi stadionul nu mai riscă să fie inundat. Dacă nu se plăteşte curentul, având în vedere că stadionul este sub nivelul Someşului, stadionul riscă să fie inundat”, a mai precizat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj”, declara Mihai Seplecan la mijlocul lunii august 2015. 

La începutul acestui an  s-a deschis procedura de faliment a Cluj Arena, în timp ce foştii angajaţi au fost încadraţi în muncă în noua Direcţie de Administrare a Stadionului din cadrul  CJ Cluj.

Al doilea proiect falimentar iniţiat de actualul preşedinte al CJ Cluj este Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor. Acest proiect, început în martie 2012, cu  finanţare europeană, trebuia finalizat în 14 luni, adică exct acum 4 ani.

“În Februarie 2012 după o muncă extrem de complicată de trei ani – de constituire a ADI Ecometropolitan, de convins toate primăriile să accepte asocierea ş.a.m.d, am semnat contractul de începere a lucrărilor de construire a CMID, iar in Martie 2012 au început efectiv lucrările cu termen de realizare 14 luni ! 14 luni analfabeților incompetenţi ! Asta însemna că în anul 2013, luna mai,  CMID trebuia finalizat “, afirma într-o postare Alin Tişe. 

După ce a recâştigat, în urmă cu un an şefia CJ Cluj, Alin Tişe a deblocat într-o oarecare măsură proiectul CMID. Datele estimate pentru finalizare sunt anul 2019. Un lucru foarte important de menţionat este faptul că, după finalizarea CMID, ADI Ecometropolitan va trebui să organizeze licitaţie pentru desemnarea operatorului. Dacă totul va decurge normal, ceea ce este prea puţin probabil la modalitatea în care se desfăşoară licitaţiile la Cluj,  CMID va fi funcţional cel mai devreme în 2021. 

„Am repornit construcţia centrului de deşeuri CMID care a fost blocat doi ani, am relicitat, am semnat contractul, suntem în linie dreaptă, practic noul constructor a început proiectarea şi execuţia, noi sperăm ca într-un an, un an şi trei, patru luni, să terminăm CMID pentru că este o urgenţă a Clujului”, afirma Alin Tişe în ianuarie 2017. 

La 6 ani de la demararea proiectului, Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, cu o tehnologie depăşită faţă de normele europene în materie de deşeuri, a ajuns o ruină pentru care s-au plătit nu mai puţin de 101 milioane de euro. Din bugetul judeţean prejudiciul a fost stabilit, pentru lucrări neconforme considerate neeligibile finanţării, la  4,1 milioane de euro. Pentru recuperarea prejudiciului reprezentanţii CJ Cluj au făcut o plângere la DNA Cluj la trei ani după ce Sepelcan a semnalat jaful şi a atenţionat organele abilitate care au pus documentele la sertar să strângă praf. 

“Mi se pare un demers normal ca cei din CJ să facă această plângere. Ceea ce nu mi se pare normal este atitudinea a celor de la DNA, atât DNA Cluj cât şi DNA Bucureşti. Au fost plângeri penale legate de CMID incă din 2014 înainte să ajung eu preşedinte de CJ, au fost continuate în 2015 de către mine şi s-au adăugat la cele legate de CMID şi plângeri penale legate de furtul de materialelor de construcţii şi de închiderea rampelor. Sunt 3 plângeri penale legate de deşeurile clujului. Durerea este alta că de 2-3 ani de zile au fost făcute şi plângeri, s-au depus acte doveditoare. Nu a fost vorba de o simplă plângere în care procurorii ar fi trebuit să facă flic flakuri sau să stea ore întregi să găsească documente. Noi am depus documente şi pe lângă astea am şi cerut prin nişte adrese chiar către doamna Kovesi şi chiar către DNA Cluj în care am cerut eu, Mariana Raţiu, Simona Gaci, Claudiu Salanţă, Ştefan Iliescu toţi, nu doar eu, am cerut DNA-ului Dacă cumva nu pot să înţeleagă sau descifra ceea ce este în acele plângeri să ne cheme cu mare drag să dăm explicaţii. Nu ne-au chemat de 2 ani nu au cerut niciun act absolut nimic. Nici DNA COLuj nici DNA Bucureşti. Mi se pare normal că acum au depus cei din CJ această plângere penală la DNA. Acest lucru este firesc doar nu mi se pare normal de ce cei care trebuie să cerceteze aceste plângeri, am anunţat şi DICOT-ul şi SRI-ul,  să tergiveseze atât. Nu vreau să pară înteles greşit să se interpreteze că le spun eu celor de la DNA cum să lucreze sau ce să facă. Dar nu mi se pare normal ca după 3 ani de zile în care s-au depus plângeri, acte doveditoare, au fost probleme în judeţ şi scandaluri pe deşeuri şi DNA -ul să nu facă nimi, să aresteze pe secretarul  de la comuna Iara şi pe nu ştiu ce buticari. Clar că au o vină şi este şi procedura lor lentă nesemnifactificativă dezeorientată, rea credinţă dacă după 3 ani la o asemenea mare investiţie de milioane de euro DNA-ul nu schiţează un gest. Să îl cheme pe unu pe altu la audieri timpde doi ani jumătate ei nimic. Cred că CJ ar trebui să se îndrepte şi împotriva DNA-ului să recupereze prejudiciul că cu cât găseşti mai repede vinovatul cu atât mai repede recuperezi prejudiciul. Dacă DNA-ul mi-l dă pe vinovat peste 10 ani şi vinovatul a murit între timp oare cine e de vină atunci? Oare cel care a murit, sau cel care trebuia să cerceteze în timp scurt, cel care a fost plătit să cerceteze să găsească vinovatul”, a afirmat Mihai Seplecan.

Cel de al treilea proiect cu probleme, de data aceasta un proeict de infrastructură, este drumul Răchiţele Ic Ponor. Şi în această speţă, procurorii anticorupție au demarat cercetările într-un dosar penal care se referă la drumul turistic unde s-a furat pe rupte. Au fost decontați mii de metri cubi de beton de slabă calitate, la preț de beton superior. Prejudiciul estimat în acest caz, doar din diferența de beton, este de peste 6,7 milioane lei.

Nu lipsită de importanță este transformarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Privat în Direcție a Consiliului Judetean Cluj realizată în actualul mandat al lui AlinTișe. Această reorganizare a RAADPP  a fost cerută de Mihai Seplecan, în repetate rânduri, însă pentru că și  RAADPP era un cuibușor de sinecuriști pentru puișorii de partid voința politică a  învins cererea. Iar Seplecan s-a ales cu excluderea din partid.

Cum toate soluțiile la aceste probleme au fost indicate de Mihai Seplecan încă de acum câţiva ani, iar Alin Tișe le-a îndeplinit întocmai, deși s-a zbătut să nu, tragem concluzia că fostul președinte al CJ Cluj ar trebui angajat în cabinetul preşedintelui CJ, pentru că acesta s-a dovedit a fi cel mai bun sfătuitor al actualului președinte al forului județean.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *