Cooltura

Manifest pentru cultură în Cluj-Napoca: ”Dezvoltarea economică a orașului e în creștere, dar organizațiile culturale sunt la limita supraviețuirii”

Oamenii de cultură și societatea civilă semnează un manifest pentru reafirmarea culturii ca un bun comun în Cluj-Napoca. Ei sunt de părere că deși dezvoltarea economică a orașului e în creștere, organizațiile culturale se află permanent la limita supraviețuirii.

Un „manifest pentru cultură ca bun comun în Cluj-Napoca” a fost semnat de mai mulți oameni de cultură ai orașului și postat pe site-ul campaniamea.declic.ro sub formă de petiție, care a adunat separat 123 de semnături.

Oamenii de cultură ai Clujului vor ca administrația locală, alături de entitățile culturale ale orașului, să elaboreze o strategie reală și o serie de măsuri pentru reafirmarea culturii ca „bun comun”:

”Chemăm administrația locală, instituțiile de cultură, universitățile, sectorul cultural independent să elaboreze și să pună în practică, într-un efort colectiv, o strategie reală și aplicabilă și o serie de măsuri pentru reafirmarea culturii ca și un bun comun al nostru, al tuturor.

Invităm membrii comunității clujene să susțină acest demers, de a dezvolta împreună această conștiință a comunității noastre: cultura noastră, culturile noastre. Doar prin atitudinea noastră asumată și prin efortul nostru colectiv ne vom regăsi la Cluj, între noi înșine, într-un dialog global”, se arată în manifest.

  • Deși dezvoltarea economică a orașului pare să fie în creștere, azi, la Cluj-Napoca, cultura și implicit „artiștii, producătorii și spațiile care o susțin sunt într-o situație din ce în ce mai precară”, susțin semnatarii.

Ei trag un semnal de alarmă și spun că organizațiile culturale sunt la „limita supraviețuirii” în absența unor structuri solide de infrastructură și finanțare locală:

”Clujul este un oraș cultural prin tradiție și suntem mândri de asta. Avem zeci de instituții de cultură și peste 1000 de organizații și firme care produc mii de evenimente culturale pe an. În termeni de ofertă culturală, orașul nostru se aliniază din ce în ce mai mult la orașele europene.

Totuși, pe lângă lărgirea binevenită a ofertei de produse culturale – aduse la Cluj într-o cheie antreprenorială și în logica pieței, avem, din păcate, și reversul medaliei: scăderea alarmantă a producției culturale locale. Un număr îngrijorător de locuri de producție culturală se află acum într-o situație critică, iar în ultimii ani multe s-au și închis, mai ales din cele care puneau în valoare procesul pe lângă produsul cultural – generând modele de organizare socială alternative și fiind active pe parcursul întregului unui an, construind relații constante cu publicul, și în comunitatea locală. Acest sector, care se manifestă de multe ori autoreflexiv, contribuie activ la redefinirea comunității noastre, tinzând spre o societate echilibrată și reprezentativă pentru toate categoriile sociale.

Cu toate că dezvoltarea economică a orașului pare să fie în creștere, azi, la Cluj-Napoca, cultura și implicit artiștii, producătorii și spațiile care o susțin sunt într-o situație din ce în ce mai precară. Marea majoritate a organizațiilor culturale existente se află permanent la limita supraviețuirii în absența unor structuri solide de infrastructură și finanțare locală, iar sectorul cultural suferă constant pierderi, unele recente precum închiderea unor spații precum Fabrica de Pensule și ZUG.zone.

Semnalăm cu îngrijorare faptul că dimensiunea socială a producției culturale locale nu poate fi suplinită de dimensiunea economică a culturii.

Riscăm să pierdem tocmai procesele producției culturale locale care ne dau șansa să ne redefinim apartenențele la multiplele noastre comunități și apartenența la oraș. Or, neglijând producția propriilor sale identități culturale, Clujul ajunge să își piardă nu doar unicitatea culturală născută din diversitate, dar și coeziunea comunităților sale.

Pledăm deci pentru elaborarea, asumarea și implementarea unei viziuni ample care să-și asume în mod real rolul esențial al culturii în societate: un loc de întâlnire și cunoaștere/dezvoltare a diverselor comunități”, se arată în petiție.