După ce Consiliul județean a cheltuit, în 2012, 1 milion de euro pentru renovarea clădirii Muzeului de Artă, aflat într-un proces ciudat de retrocedare, în care, după cum vom vedea, vașnica noastră Justiției își va aduce aportul sulfuros la crearea unor pretenții absolut uluitoare din partea unor prezumtivi moștenitori, peste acest proces, cu mici excepții notate de Ziar de Cluj, s-a așternut liniștea.
O liniște care acdus la situația în care, în 2022, doar
O parte din Palatul Banffy (Muzeul de Artă) se transformă în apartamente private care costă o avere,
să aflăm acum că întreaga clădire se transformă în hotel de lux. Păi (….) de autorități și de judecători, chiar așa?
- Muzeul de Artă Cluj, fostul Palat Banffy din Piața Unirii, a primit o somație ca în următoarele două săptămâni să predea două treimi din clădire unei ipotetice moștenitoare a fostului baron Banffy, a anunțat directorul instituției, Lucian Năstasă Kovacs.
”De ce nu toată clădirea, dacă tot este o moștenire in integrum, chiar e greu de înțeles! S-a mai scris despre acest ticălos … aranjament! Muzeului de Artă i s-a luat viitorul!Credeați că trăim doar printre drogați și bețivi, printre hoți și șmenari, oameni leneși ori indiferenți? Nici pomeneală! V-ați procopsit cu o societate amorfă, în care tăcerea acoperă o lașitate de veacuri, iar noi susținem tot soiul de Dinu Păturică, impostori mai de pretutindeni!Zilele astea rămânem și fără Muzeul de Artă.Că avem ca temei o sentință judecătorească absurdă și nedreaptă, taman invers decât mărimea ”pensiilor speciale” – n-ar fi de mirare și nici unica injustiție postcomunistă!”, a scris directorul instituției, Lucian Năstasă-Kovacs, pe pagina de socializare.
„Este o revendicare pentru care ne-am judecat și finalmente am reușit să câștigăm parțial procesul, în sensul că s-a stabilit prin instanță că fiecare din părțile procesului ce dobândesc din acest muzeu. Pentru a se putea realiza partajarea între proprietarii desemnați și stabiliți prin hotărâri definitive, documentația cadastrală pe care noi o propunem ține cont de aceste sentințe definitive care lămuresc ce rămâne în domeniul public al județului și ceea ce va rămâne în proprietatea revendicatorilor.
A fost un proces dificil, pe alocuri am pierdut în anumite faze procesuale întreaga clădire, după care am atacat din nou, am câștigat în alte faze, dar cert este că în momentul de față am reușit să obținem ceea ce ne este necesar pentru a-l putea menține în proprietatea și în patrimoniul public.
Vom respecta sentința judecătorească care este definitivă cu privire la părți din imobil care fiind apartamentate vor reveni fiecărei părți din proces. Este important că am câștigat o bună parte din această clădire care este definitiv în patrimoniul județului”, a explicat Tișe, în cadrul ședinței.
Ce s-a întâmplat în justiție pe parcursul unui singur an de am ajuns în situația în care ÎNTREAGA CLĂDIRE să fie retrocedată nu se știe cum?
Potrivit lui Lucian Năstasă Kovacs, nimeni nu a mișcat un deget pentru a salva ceea ce se mai poate!
”Invocând măcar ideea <<Exproprierii pentru cauză de utilitate publică>> este ca și cum ai arunca cu agheasmă asupra necuratului! Iar cei care au pierdut procesul se spală pe mâini și pasează altora imorala punere în posesie a edificiului.Așadar, orașul de ”Cinci stele” va avea în curând un Hotel de „cinci stele” în chiar centrul urbei! În loc de Grigorescu, Pallady, Tonitza, Hollósi ș.a. veți admira aroganța îmbogățiților prin tot ce este mai abject și fără scrupule! Cu alte cuvinte, un tezaur de peste 16.000 opere de artă (în cuantum de sute de milioane de euro) va fi în curând ascuns privirilor în profitul limuzinelor și a prostului gust!Iar voi hrăniți-vă cu iluzii că alții „muncesc” și se frământă pentru prosperitatea noastră!”, a conchis directorul Muzeului de Artă.
Singura soluție de recuperare a clădirii este prin cumpărare, dar sigur vom vorbi în acel moment despre milioane de euro, având în vedere importanța istorică a acestor spații.
Prin sentința din 2018 se restituie: ”cota de 3/4 parte din încăperile situate la parterul imobilului; cota de 2/3 parte din fostul apartament nr. 1, în prezent demolat parțial; cota de 3/4 parte încăperile situate la etajul imobilului; cota de 2380/3287 parte din teren”. Muzeul de Artă din Cluj are o suprafață utilă de 1000 de metri pătrați, iar 3/4 înseamnă 750 de metri pătrați.
Timp de 10 ani, deci până în 2028, nu se poate schimba destinația spațiilor.
- Potrivit documentației din jurul acestei retrocedări, pentru acest imobil au fost depuse notificări din partea lui Gomboş Maria (1583/27.09.2001), prin care solicită despăgubiri, în baza unui contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat cu coproprietarii tabulari Banffy Dionisie şi Banffy Sarolta, pentru apartamentele 6 şi 19, Nagy Alina, notificare nr.134/24.05.2001, prin care solicită despăgubiri, în calitate de moştenitor legal a lui Roşca Nicolae, pe care coproprietarul Banffy Dionisie l-a instituit legatar universal, testându-i toată averea sa mobilă şi imobilă prin testament în 1958, Miclea Silvia Letiţia, notificare nr.414/22.10.2001, prin care solicită despăgubiri, în calitate de fostă coproprietară tabulară a cotei de 1/3 din imobil, Roşca Paraschiva, notificare nr.1665/4.04.2001, prin care solicită despăgubiri şi ulterior restituirea în natură, în calitate de legatară universală a lui Roşca Nicolae, care la rândul lui era moştenitor testamentar a lui Banffy Dionisie. Primele două solicitări au fost însă respinse de instanţe pe motiv că solicitanţii nu aveau suficiente acte doveditoare.
- În cazul lui Miclea Silvia Letiţia, prin dispoziţia nr. 553/2008 semnată de preşedintele de Alin Tişe, se propune acordarea de despăgubiri. În aprilie 2009, ANRP solicită completarea dispoziţiei şi a dosarului cu mai multe documente.
- Cât priveşte solicitarea depusă de Roşca Paraschiva, aici cererile au vizat atât posibile despăgubiri materiale, cât şi în natură. „Petiţionara a formulat cerere pentru acordarea de măsuri reparatorii, în temeiul Legii nr.112/1995. Prin Sentinţa Civilă nr. 1017/1999 a Judecătoriei Cluj-Napoca, rămasă definitivă s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri pentru cota de ¾ parte din apartamentele nr.15, nr.16, nr.17 şi nr.23 din imobil, în favoarea petiţionarei Roşca Paraschiva. Despăgubirile nu au fost stabilite şi plătite, astfel că la apariţia Legii nr. 10/2001 s-a formulat cerere în temeiul acestei legi. Prin dispoziţia nr.554/2008, (n.r. a preşedintelui CJ) se propune acordarea de despăgubiri în condiţiile titlului VII din Legea nr.247/2005.Dispoziţia nu a fost contestată în instanţă”, precizează Consiliul Judeţean Cluj.
Cei care au devenit proprietari pe o parte din Palatul Banffy sunt moștenitorii unui negustor din Săliște, Nicolae Roșca, persoană care în anii de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial l-ar fi împrumutat cu bani pe Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy, proprietarul imobilului. Pentru că banii nu au mai fost returnați, negustorul a acceptat contravaloarea în apartamente aflate în incinta Palatului.
- Procesul de retrocedare a fost deschis după 1990 de soția lui Roșca, Paraschiva. Între timp, însă, și ea a decedat, iar moștenirea a fost preluată de urmașii acesteia.
- Nicolae Roșca și Dionisie Bánffy au fondat un cinematograf în incinta Palatului, care inițial s-a numit Corso, iar apoi Capitol. Ulterior a primit numele Mátyás Király (Regele Matei), iar după 1948 a devenit cinematograful Progresul. Acesta a fost desființat în 1970.
- Nicolae Roșca a fost unul din cei mai bogați Transilvăneni din perioada interbelică și a fost asociat unui dosar întocmit de Mareșalul Antonescu, prin care acesta revendica Tezaurul României, aflat din 1916, la Moscova.
- Pașaportul sibianului Roșca a fost găsit în luna mai 2018 într-un sertar dublu dintr-un dulap, alături de dosarul ”Tezaur Moscova. BIBLIORHAPT. 17416”, care cuprinde în 200 de pagini inventarul valorilor transportate în Rusia, între anii 1916 – 1917.
”E vorba de un dosar pe care mareșalul Ion Antonescu l-a trimis, când armata română avansa, alături de nemți, în 1941, spre Moscova. Bucureștiul anticipa că nemții vor cuceri Moscova, iar Guvernul dorea să ia tezaurul înapoi de la ruși”, explică o persoană de la BNR, într-o declarație neoficială, citată de ziarul Libertatea. Este practic inventarul pregătit pentru recuperarea aurului, ”bijuterii și alte obiecte de valoare”, așa cum scrie în acte, valori depozitate de România la Moscova.
- Documentul a fost găsit de un bucătar brașovean, Attila Szocs, care a găsit documentele într-un sertar al unei vitrine pe care a achiziționat-o de la un anticar.
- Nicolae Roșca, al cărui pașaport a fost găsit alături de documentul lui Antonescu a decedat în anul 1993. Și-a început afacerile cu o mică fabrică de catrințe și pieptare pe care le vindea în târguri. Mai târziu, cu banii strânși din această mică producție a deschis la Alba Iulia un atelier în care se produceau jachete.
- A început să strângă o mică avere, ajungând să împrumute cu bani oameni importanți ai epocii, extinzându-și afacerile. Așa se face că Dionisie Bánffy a primit un împrumut de peste 28 de kilograme de aur de la săliștean, fapt ce a dus acum la retrocedarea a trei sferturi din clădirea Muzeului de Artă din Cluj.
Palatul Banffy care adăposteşte Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a fost construit între anii 1774 şi 1785. Clădirea a fost reşedinţa guvernatorului Transilvaniei, contele Banffy Gyorgy şi este unul dintre cele mai importante edificii baroce din Clujul secolului XVIII, operă a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Pe frontispiciul rococo apare blazonul familiei Banffy şi statui ale unor zeităţi ca Marte, Apollo, Diana, Perseu, Minerva şi Hercule. Din 1951, palatul adăposteşte Muzeul Naţional de Artă, cu un patrimoniu de pictură, grafică şi artă decorativă de 13.000 de lucrări.