Auziti, intreb si eu… pentru un prieten. Si voi aveti categorii de like-uri pe Facebook? Ca eu am. Azi o sa va vorbesc despre like-ul de buna crestere. Dar pe cuvant ca il dau din suflet.
E like-ul ala pentru o tanti care vrea sa isi puna si ea o poza la profil, dar selfie-ul e o poveste intreaga. Incepem cu sharful care da rateuri nu din alte motive, ci doar pentru ca ea nu stie cum sa apese pe butonul camerei de telefon. Stiti, pentru unii, telefonul este mai fragil ca nepotelul nou-nascut. L-au scapat de zeci de ori pe jos, telefonul, nu pe nepotel!, au constatat ca nu se sparge, dar daca, daca se face tot tandari cand apasa cu buricul degetului pe el?! Doamne, fereste! Asa ca apasa fin de tot ca si cum ar incerca apa clocotita cu degetul. Ah, sa nu uit! E aceeasi categorie care, cand da un telefon, atinge simbolul cu receptorul verde ca si cand ar fi un arici care sta sa intepe si apoi sa si muste degetul care il atinge. E gestul ala cu care le aratam copiilor ca ceva arde. Arş! Cu frica, cu teama, apasa atat de scurt tasta incat, dupa 10 incercari nereusite, te suna de pe fix sa iti spuna ca i s-a stricat mobilul. Ii spui sa apese mai hotarat. Dar hotararea devine o apasare atat de lunga ca blocheaza telefonul si nu face decat sa ii confirme ca telefonul chiar e stricat: „Crede-ma, nu i-am facut nimic, pur si simplu nu mai merge!” Drept urmare, doamna nu il mai atinge pana ajunge in tara fiul emigrat de cativa ani. Revenim la selfie. Nu ajunge ca toata imaginea curge ca apele intr-o pictura, mai e si atat de bine proportionata imaginea incat doua treimi din rama virtuala infatiseaza tavanul. E deosebit, e alb, iar daca maresti poza vezi si urmele ultimei inundatii de la vecinii de deasupra.
Iar cireasa e textul de deasupra, unde bunica scrie: „Eu, simtindu-ma bine”.
Cum sa nu ii dai like lui tanti de la 3? Daca nu ii da niciun vecin? Draga de ea, cand ea e o tanti atata de draguta si de buna! Si uite-asa ai dat like-ul de buna crestere.
Sunt cele mai duioase postari. Imi sunt dragi cu atat mai mult cu cat ma gandesc la efortul ce sta in spate, mai ceva ca la o productie tv. Este absolut admirabil ca se straduiesc si reusesc sa manuiasca internetul. Oameni care au crescut fara telefon, iar acum s-au trezit aruncati de revolutia digitala in lumea G. Vom fi la fel de neindemanatici si noi cand vom incarunti. Ce spun? Ca eu deja incaruntesc! Deci, daca aveti pofta, dati-mi un like de pe acum. Iar eu raman cu speranta ca vom fi la fel de haiosi, dar dornici sa ramanem conectati la lumea SF ce devine realitate. Imi dau singura un like de buna crestere, cu duiosie, de pe acum.