Din oras

Legea Salarizării ″preferențiale″ generează conflicte în interiorul IML Cluj. Cum este afectată activitatea medicilor legiști și de anatomie patologică de diminuarea sporurilor?

Nemulțumirile medicilor de anatomie patologică și de medicină legală din țară sunt cunoscute deja de multă vreme, chiar dacă în acest răstimp au fost întreprinse prea puține măsuri concrete pentru soluționarea neplăcerilor cu care se confruntă aceștia. În mod evident, activitatea acestor două specialități este esențială in stabilirea oricarui diagnostic si oferirea de probe judiciare axate pe elemente obiectiv-stiintifice. Iar conditiile in care ei lucreaza sunt extreme. 

Încă din primele zile ale lunii aprilie, deputatul USR Emanuel Ungureanu făcea publice ″imagini teribile din buncărul infect al Serviciului de Anatomopatologie din Spitalul Județean Cluj!″. 

Asistenților medicali din cadrul IML le-au scăzut nejustificat veniturile cu sume cuprinse între 600 și 1200 de lei, iar astfel, conchide Ungureanu, ″riscăm să pierdem personal supracalificat care este plătit în România de 8 ori mai puțin decât în Occident″.

În contextul diminuării sporurilor pentru aceste două specialități, precum și a măsurilor prevăzute în Legea Salarizării, care afectează negativ aceste categorii profesionale din familia ocupațională sănătate, directorul IML Cluj, Costel Siserman, ne-a transmis următoarele date referitoare la activitatea medicilor legiști și de anatomie patologică:

″Referitor la modificarile salariale prevazute de aplicarea Legii 153/2017 si a Regulamentului de sporuri HG 153/2018 mentionam ca doar medicii legisti si cei de laborator inregistreaza cresteri salariale, insa toate celelalte categorii de personal sanitar si auxiliar sanitar (farmacisti, psiholog, asistenti medicali cu studii superioare si medii, registratori medicali, autopsieri, brancardieri)  inregistreaza scaderi semnificative ale veniturilor. Față de situatia creata am solicitat printr-un memoriu adresat Ministerului Sanatatii, in subordinea caruia ne desfasuram activitatea, suplimentarea procentului alocat unitatii noastre in vederea mentinerii veniturilor cel putin la nivelul lunii februarie 2018″.

Conform informațiilor furnizate de Costel Siserman, schimbările de ordin salarial, precum și condițiile dificile în care acești medici își desfășoară activitatea, reprezintă un factor demotivant, fiind de altfel și un factor destabilizator, adică generator de confilcte în interiorul echipelor de lucru:

″In conditiile date, nemultumirile personalului afectat de aceste modificari sunt de inteles si demotivante pentru buna desfasurare a activitatii. In situatia nou creata s-a generat o stare tensionata cu posibile conotatii conflictuale intre diferitele categorii profesionale din cadrul Institutului.

In ceea ce priveste strict specialitatea de medicina legala prin modificarile salariale din ultimii ani s-au diminuat continuu o serie de drepturi cuvenite pentru munca desfasurata in conditii deosebit de periculoase, ceea ce in mod evident va determina scaderea motivatiei tinerilor absolventi ai facultatii de medicina in alegerea acestei specialitati cu repercusiuni asupra incadrarii corespunzatoare a retelei de medicina legala si implicit asupra unei bune functionari in relatiile cu organele judiciare″.

In prezent activitatea IML Cluj este asigurata de 34 de angajati din care 9 sunt medici legisti, 2 medici de laborator, 3 farmacisti, 1 psiholog, 4 asistenti medicali licentiati, 3 asistenti medicali, 3 autopsieri, 2 brancardieri, 2 registratori medicali, 1 ingrijitor medical și 4 personal financiar contabil si administrativ.

Obiectul de activitate al acestora este reprezentat de efectuarea expertizelor medico-legale la solicitarea organelor de cercetare/urmarire penala, instantelor de judecata si a persoanelor interesate la cererea acestora. Liniile de activitate sunt reprezentate de efectuarea autopsiilor medico-legale in cazurile de moarte violenta sau suspecta, expertize medico-legale pentru stabilirea leziunilor suferite si a gravitatii acestora inclusiv a sechelelor rezultate cu repercusiuni asupra capacitatii de munca, stabilirea starii de sanatate, expertize medico-legale psihiatrice pentru stabilirea discernamantului in cauze penale respectiv a capacitatii psihice/competentei psihice in cauze civile, expertize medico-legale a filiatiei (ADN, serologie), determinari toxicologice pentru stabilirea imbibitiei alcoolice sau a diferitelor droguri″, a mai precizat directorul IML Cluj, Costel Siserman.

Având în vedere însemnătatea activității medicilor legiști și de anatomie patologică, putem constata absurditatea măsurilor adoptate de Guvern, măsuri prin care o bună parte dintre Asistenții medicali sunt efectiv lipsiți de venituri salariale substanțiale, chiar dacă pe canalele de informare, guvernanții susțin majorări care nu se regăsesc în realitate. 

De altfel, inainte de 1993, cand au fost introduse aceste sporuri, in retea lucrau doar 60 de medici anatomo-patologi si un numar redus de asistenti medicali. Drepturile acordate atunci pentru cei care aleg aceste meserii au fost baza dubla de salarizare, spor de 100%, conditii deosebite de munca generalizate.

Caracterul sporurilor este unul reparatoriu si compensatoriu pentru deteriorarea in mod sistematic a starii de sanatate si asumarea riscurilor de imbolnavire profesionala din cele doua specialitati. Sporul nu are caracter de recompensa, este practic o compensatie a cumulului de riscuri asumate prin activitatile celor doua specialitati.

La ora actuala in Romania, in anatomie patologica, activeaza circa 1.200 persoane, iar in medicina legala cca 1.000 persoane, numar total insuficient pentru desfasurarea activitatilor de specialitate, toti reprezentand doar 0,7% din intregul personal sanitar. 

 

 

 

sursa foto: imlcj.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *