Eveniment

INTERVIU – Andrei Cionca, CEO Impetum Group:”Criza din 2008 a fost o criză financiară, criza de acum este una de transformare de la economia veche către economia nouă, total digitalizată”

Andrei Cionca, CEO Impetum Group, Președinte CITR (Casa de Insolvență Transilvania) Group și fondator ROCA, a prezentat într-un interviu pentru Ziar de Cluj concluziile studiului care măsoară încrederea managerilor români în economie, parte din proiectul CONFIDEX. Andrei Cionca a menționat că managerii români se așteaptă la o scădere economică, dar cifrele studiului dezvăluie un pesimism rezervat. 

Reporter: Lansarea CONFIDEX și studiul asupra antreprenorilor români ne arată îngrijorările existente in business-ul românesc. Care ar putea fi plusurile din urma acestui studiu? Ce am putea înțelege că trebuie să facem ca să ieșim din această criză? 

Andrei Cionca: În primul rând aș insista asupra reprezentativității acestui studiu. Eșantionul companiilor și al managerilor care au participat la acest studiu a fost unul extrem de reprezentativ, el a fost construit științific. Avem 503 manageri de companii dintre care 90% sunt directorii executivi ai acestor companii, companii care reprezintă toate sectoarele de activitate și de asemenea companii din toate cele trei domenii importante ale economiei românești ca și cifră de afaceri. Avem 126 de companii cu cifră de afaceri între 100.000 de euro și 1 milion de euro, 220 de companii cu cifră de afaceri între 1 milion de euro și 5 milioane de euro și avem 157 de companii cu cifră de afaceri mai mare de 5 milioane de euro. Deci este un domeniu reprezentativ. De asemenea, avem șase sectoare reprezentate: agricultură, industrie și energie, construcții, comerț și HORECA, transport, distribuție, depozitare și servicii. Practic sunt toate sectoarele care compun PIB-ul românesc. Am creat de asemenea, la finalul acestui studiu un index al încrederii pe care acești manageri îl au în economie. Acest index este pe o scară de la 0 la 100. Într-o primă măsurătoare care corespunde lunilor februarie, martie și aprilie, studiul a început în 18 mai, valoarea acestui indice al percepției managerilor de încredere în mediul economic este de 41 pe o scară de la 0 la 100. Ce spune asta? 50 era punctul de unde managerii au mai multă încredere decât neîncredere. Un indice cu valoarea mai mare de 50 ne indica faptul că ei se așteaptă să fie o creștere economică. Indicele este sub 50, deci managerii români se așteaptă la o scădere economică. Indicatorul se află în treimea superioară a acestui interval 0-50, aflându-se la 41, ceea ce ne indică în același timp mult dinamism și un pesimism rezervat. Dacă combinăm această valoare a indicatorului de 41 cu faptul că mai mult de 50% dintre manageri companiilor românești văd relaxarea economiei prin creșterea productivității și prin investiții și nu prin tăiere de costuri așa cum s-a făcut în criza anterioară. Avem un procent de 57% care spun că relansarea este prin creșterea productivității bazată pe investiții și doar 33% care spun că ajustarea se face prin tăiere costuri. Acești doi indicatori combinați ne dau imaginea unui pesimism rezervat, a unui dinamism. Managerii români par că au învățat foarte mult din criza anterioară și sunt pregătiți de acțiune în a o înfrunta pe cea prezentă și a scurta efectele sau a diminua pierderile.  

Reporter: Vorbim despre această criză izvorâtă din pandemia COVID ca despre o oportunitate de business. Este realmente așa? 

Andrei Cionca: Ca și statistician într-o companie a cărui menire este să salveze valoarea din companii și lucrând cu foarte multe crize în ultimii 20 de ani, vă pot spune că este așa. Afirm asta din două motive. În primul rând pentru că primele efecte ale crizei pe care noi le vedem astăzi, primele companii care intră în insolvență nu sunt cauze directe al pandemiei. Ele au niște cauze anterioare pandemiei pe care doar întreruperea această a activității curente le-a creat o criză atât de mare încât ele trebuie să intre în insolvență. Practic sunt niște cauze anterioare care au tot fost amânate, dar tratate insuficient și care acum ies la iveală. În al doilea rând această criză este plină de oportunități deoarece noi înțelegem acum modalitatea în care se schimbă economia, înțelegem mai bine nevoile oamenilor. Uitați-vă de exemplu la comerț unde per total sectorul de comerț va scădea, însă sunt două componente extrem de importante: comerțul online care crește cu niște cifre absolut fabuloase. Noi avem companii care asigură logistică pentru retaileri de e-comerce și care cresc cu 100% anul acesta în cidră față de anul trecut. Practic se mută foarte mult din comerțul online, comerțul tradițional cum îl numim noi, comerțul care se practică în magazine și în centre comerciale pe comețul online, cel pe care oamenii îl practică și l-au practicat foarte mult în această criză sanitară în care am stat cu toții în casă. Acest lucru ne indică o schimbare a comportamentului oamenilor și ne arată cum va arăta viitorul. Companiile care pot face trecerea foarte repede, care se pot adapta foarte repede vor fi câștigătoarele acestei crize. Companiile care nu se pot adapta vor fi cu certitudinea pierzătoarele acestei crize.  

Reporter: Ce ar trebui să facă antreprenorii afectați de criză ca să recupereze deficitul de încasări și să sângereze cât mai puțin în această perioadă? 

Andrei Cionca: Studiul aici are doi indicatori care sunt extrem de relevanți. În primul rând vorbim despre un optimism în ceea ce privește rezervarea și noi numim asta revenirea în V în două etape sau cu două viteze. În primele trei luni de criză s-a pierdut 21% din cifra de afaceri pe anul acesta, adică percepția managerilor este că veniturile realizate sunt cu 21% mai mici decât cele bugetate pentru aceste patru luni ale anului, dacă gândim ianuarie, februarie, martie și aprilie. Ei văd o revenire cu 4 puncte procentuale până la finalul acestui an și o recuperare integrală, adică încă 17 puncte procentuale care se vor recupera în primele șapte luni ale anului următor. Deci este un V în două viteze. La fel, indicatorul acesta l-am corelat cu percepția lor despre situația propriei companii și am fost extrem de uimiți să vedem că 44% dintre manageri spun că în această perioadă capitalul de lucru al companiilor s-a îmbunătățit și doar 8% spun că în compania lor capitalul de lucru s-a înrăutățit. De asemenea, accesul la creditare. 27% dintre manageri spun că în această perioadă accesul la creditare s-a îmbunătățit și doar 7% că s-a înrăutățit. Relația cu băncile 18% îmbunătățire, 7% înrăutățire. Relația cu clienții 16% îmbunătățire, față de procente sub 10% înrăutățire. Practic vedem că pe de o parte a fost intervenția statului și a băncilor care au dat această relaxare care s evede în capitalul de lucru care s-a îmbunătățit, companiile au bani și managerii și-au îmbunătățit relația cu principalii jucători în piața: furnizori, clienți, bănci. Practic asta ne arată că ei sunt dinamici, ei înțeleg ce au de făcut și că printr-un efort comun, prin comunicare foarte bună cu toți cei implicați cu certitudine au toate premisele de a găsi soluții individuale și particulare necesare fiecărei companii pentru a depăși acest deficit de încasări.  

Reporter: În calitate de om de afaceri și manager, cu ce credeți că este diferită criza de acum față de criza din 2008? 

Andrei Cionca: Criza din 2008 a fost o criză financiară. Dacă vă aduceți aminte atunci peste noapte s-au blocat toate creditele, băncile au cerut toate liniile de credit înapoi și companiile au rămas decapitalizate. A fost o criză financiară în adevăratul sens al cuvântului. În momentul de față nu avem deloc o criză financiară. Băncile sunt pline de bani, companiile au capital de lucru suficient, deci nu vorbim în momentul de față despre o criză financiară. Criza pe care o văd eu acum determinată de această pandemie, pandemie este din punctul meu de vedere doar un factor declanșator, este o criză care va determina trecerea de la economia veche la economia nouă. Trecerea de la companii care se conduceau în Excel și cu creionul, la companii complet digitalizate care înțeleg foarte bine etapele, au imaginea în timp real a ceea ce se întâmplă și sunt foarte flexibile. Trecerea de la niște companii extrem de rigide, cum ar fi în activitatea de producție clasică, către companii foarte flexibile. Am un exemplu de o companie care a trecut de la piese de avion la dispensere pentru dezinfectanți. Ei aveau o capacitate de producție foarte mare ultraperformantă și extrem de tehnologizată și produceau piese pentru avioane. În momentul în care cererea pentru piese de avioane a scăzut, în 40 de zile ei și-au redefinit toată producția și au inventat acest produs, un dispenser din metal de foarte bună calitate pe care îl veți întâlni la intrarea în mall, magazine sau instituții publice și în care va fi acest gel antibacterian. Cifra lor de afaceri va crește anul acesta față de anul anterior, chiar dacă ei au trecut printr-o criză majoră a produsului principal de anul trecut și anume piese pentru avioane. Ca o concluzie eu spun că criza trecută a fost o criză financiară, criza de acum este una de transformare de la economia veche către economia nouă total digitalizată.  

Reporter: V-ați propus un proiect ambițios prin ROCA care este practic un fond de investiții din banii antreprenorilor de top români. Acest proiect ambițios țintește la finalul său profitul, dezvoltarea companiilor, se dorește a fi o lecție pentru business-ul românesc? 

Andrei Cionca: Acest proiect a pornit din nevoia pe care noi am identificat-o în economia românească. Avem un gap foarte mare între nevoia reală a companiilor românești fragmentate și decapitalizate și fluxurile mari de capital sau locurile în care sunt bani și anume băncile și fondurile mari de investiții. De ce există această diferență? Pentru că fondurile de investiții și băncile caută companii cât de cât mari, solide și capitalizate. În timp ce realitatea economiei românești arată așa cum am descris mai devreme, companii multe, mici, fărâmițate și decapitalizate și atunci menirea ROCA este exact de a fi elementul de legătură între cele două. ROCA este la firul ierbii, identifică acele companii cu potențial în piață dar care nu au dimensiunea necesară sau nu au capitalul necesar pentru a deveni companii de top, investește în ele, le ridică și le aduce practic la domeniul de eligibilitate pentru bănci și fonduri de investiții mari. Ne definim ca un exemplu pentru ceea ce ar trebui să facă un antreprenor român pentru a avea un impact real în economia României. Noi considerăm că aici este problema reală și ROCA este primul vehicul investițional de acest gen și noi ni-l dorim ca el să fie și un model pentru alte inițiative de acest gen pentru că sunt foarte multe companii de acest gen de viitor, dar care au problemele descrise anterior și care pot fi cu foarte puțini bani și cu management ajutate să evolueze la etapa următoare.  

Reporter: Cum s-au mai mișcat lucrurile prin ROCA? Ce ați mai cumpărat, ce ați mai vândut, ce mai intenționați să cumpărați? 

Andrei Cionca: Tranzacțiile noastre sunt publice, pot să vă spun că conform unei evaluări independente la finalul anului anterior valoarea portofoliului ROCA este cu 74% mai mare decât capitalul intern investit în această companie. Cu alte cuvinte, dacă acționarii ar fi cumpărat acțiuni ROCA la o valoare de 1 leu, la finalul anului trecut valoare acțiunii era de 1,74 de lei. Avem și o componentă importantă educațională. Noi am lansat și un accelerator, un program prin care ne propunem să aducem în țară în fiecare an 10 studenți români foarte bine pregătiți de la universități de afară și să-i familiarizăm cu realitatea de zi cu zi a economiei românești. Practic acesta este un incubator de talente prin care încercăm să facem un program invers a migrației de creiere și de valori care părăsesc țara în fiecare an. Avem o componentă importantă financiară, avem o componentă importantă educațională. Noi spunem că companiile din portofoliul ROCA nu primesc doar bani și management, dorința noastră ar fi ca ele să primească și din ADN-ul nostru, din dorința noastră de a face ceva relevant și cu impact semnificativ în economie. 

Reporter: Revenind cumva la tema largă a afacerilor românești ce credeți că ar trebui să facă statul pentru business-ul românesc?  

Andrei Cionca: O să mă întorc la studiu și o să vă dau două-trei date de evaluare a măsurilor guvernamentale. În percepția managerilor români Comisia Europeană și Comitetul Național pentru Situații de Urgență se bucură de cea mai mare încredere. Ele au 37% încredere mari și foarte mare, urmează societatea civilă, băncile, Guvernul și OMS cu 19%, Ministerul Economiei cu 15. O componentă care ne îngrijorează, mass-media se bucură de doar 10% credibilitate în rândul managerilor români. Atunci când am evaluat măsurile guvernamentale am văzut că 77% dintre managerii români apreciază șomajul tehnic subvențional ca fiind o măsură bună și de ajutor, 70% accesul la credite bancare avantajoase, 55% apreciază rambursarea TVA-ului cu control ulterior. Aceste măsuri sunt extrem de bune, preocuparea Guvernului în următoarea perioadă ar fi să accelereze, să simplifice procedurile astfel încât aceste măsuri anunțate să devină reale, adică banii să ajungă în economie, să ajungă în aceste companii afectate și eu personal îmi pun și speranțe foarte mari în acel fond de investiții anunțat de premierul Orban de 300 de milioane de euro, bani care ar trebui să meargă exclusiv în companii românești, dar nu sub formă de îndatorare suplimentară, ci într-o formă de capital care vor întări aceste companii românești puternic afectate.

Andrei Cionca este CEO si Cofondator Impetum Group. Antreprenor vizionar, Andrei a anticipat nevoile mediului de afaceri românesc și a setat noi standarde ale succesului în business, ca fondator al tuturor companiilor din Impetum Group: CITR, ROCA și ROCA X. Experiența de peste 20 de ani în business și aportul substanțial la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc i-au adus recunoașterea comunității, clasându-se în top 10 cei mai de succes tineri CEO din România, top 100 oameni de afaceri români, #1 manager de criză și unul dintre formatorii de opinie ai generației sale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *