Profesor de economie la Universitatea București, Christian Năsulea a realizat la începutul anului studiul numit „Politicile eronate ne scumpesc viaţa”. Realizat ca parte a unei cercetări coordonate de Epic Center Network, o reţea de institute cu sediul la Londra şi care are diverse colaborări şi oferă consiliere Parlamentului European, Comisiei Europene şi Marii Britanii, studiul a fost continuat, iar rezultatele sale au fost date publicității luni, 5 decembrie, fiind preluate de site-ul adevarul.ro.
- Alături de Năsulea, la studiu au mai luat parte profesori de la Academia de Studii Economice București și de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj. Concluziile experților care au realizat această cercetare nu lasă loc de interpretare. Politicile greșite ale statului român în privința majorării unor taxe nu fac decât să toarne gaz pe foc și să crească inflația, într-o perioadă în care oricum inflația riscă să îngenuncheze economia României și sărăcește populația.
- Studiul arată cum creșterea taxelor de orice fel, inclusiv cele de viciu, nu doar că nu aduc mai mulți bani la buget și nu își ating scopul, dar amplifică și mai mult inflația, ceea ce lovește și mai mult în oameni și în economie. ”E cea mai proastă idee pe timp de criză”, avertizează profesorul.
Deși ar trebui să știe, guvernanții nu țin cont de acest amănunt.
”Ideea cu taxele pe alcool, țigări și zahăr este una care în teorie este justificată. Încercăm să atingem niște obiective de sănătate publică aplicând niște taxe. Însă taxele astea nu dau efectele care sunt urmărite. În realitate, studiile din străinătate au arătat că atunci când prețurile sunt mai mari, oamenii ajung să consume produse ieftine și chiar mai dăunătoare pentru sănătate. În unele cazuri oamenii se intoxică sau chiar mor consumând cu alcool contrafăcut, toxic. În paralel, e stimulat comerțul ilegal cu țigări și alcool aduse din țări ca Ucraina și Moldova, se dezvoltă piața neagră, ceea ce înseamnă încasări mai mici pentru stat”, e semnalul de alarmă tras de Năsulea.
În schimb, profesorul recomandă ca măcar o parte a banilor obținuți din astfel de taxe să fie redirecționați în programe de sănătate publică și în campanii care să îi ajute pe cei dependenți de țigări sau alcool să renunțe la aceste produse nocive. Până acum, susține el, autoritățile s-au limitat la promisiuni, dar nu au redirecționat sumele promise în acest sens. Le-au redirecționat către mite salariale și pesnii nesimțite.
”O situație foarte neplăcută este că în legea care a fost dată prin care erau instituite aceste taxe pe viciu pentru alcool și pentru țigări se spunea că banii respectivi vor fi direcționați către campanii de informare sau campanii de sănătate publică prin care să fie ajutați oamenii să se lase de viciile respective. Dar, urmărind traseul banilor, ulterior nu găsim o corelație clară, nu avem certitudinea că ei au fost folosiți în felul acesta. Cel mai probabil au ajuns în bugetul general de stat și acolo au fost folosiți pentru orice altceva, mai puțin pentru a rezolva cu adevărat această problemă”, spune Năsulea.
Însă de departe cele mai mari greșeli care au dus la niveluri record de inflație pentru ultimele decenii țin de politicile statului român în domeniul energiei. Profesorul bucureștean nu se ferește de cuvinte: în opinia sa, statul român a adoptat politici greșite.
”Cu toate schemele de plafonare și compensare există creșteri de cost și o sursă mare de inflație este dată de sectorul energetic. Cu calculele făcute la prețurile la zi, cu noile reglementări în forma în care le cunoaștem. Aici este foarte multă incertitudine din cauză că statul român refuză să se hotărască odată ce vom face în domeniul ăsta”, a mai afirmat profesorul.
Ezitările privind diversele scheme de plafonare nu fac decât să sublinieze lipsa de predictibilitate atât de specifică pentru toate guvernele României. Problema este că, spune Christian Năsulea, prețurile imense din domeniul energiei au minat practic inflația și au dus-o până la cote de neimaginat anii trecuți.
”Practic, în jur de un sfert din coșul de consum este reprezentat de produse energetice. Pentru că problema este în felul următor: pe cele două categorii unde avem energie avem o creștere de 32,4% la energie electrică, gaze și încălzire centrală, și avem o creștere de 19,6% la combustibili. Cred că putem să spunem că circa un sfert din inflație ar fi din cauza acestor creșteri ale prețului energiei”, adaugă Năsulea.
O altă problemă identificată de autorul studiului este insistența cu care se promovează ”politica verde”, în condițiile penuriei energetice. Astfel, în următoarea perioadă vor fi închise centrale pe cărbune și alte surse de energie, care nu vor putea fi suplinite, iar asta riscă să ducă și mai mult la noi creșteri ale prețurilor energiei.
”Extrem de dăunătoare e și insistența cu care se accelerează the green new deal sau decizia de a renunța la motoarele cu combustibil în transporturile europene. Astea sunt toate lucruri care pe termen scurt nu au legătură cu costurile crescute ale anergiei, însă pe termen lung deja vom vedea niște creșteri de costuri pur și simplu pentru că ne asumăm la nivel european niște ținte care sunt fără sens. Nu există suficiente studii care să spună că această renunțare la motoarele cu combustie internă este o măsură care să ajute, de fapt, la îmbunătățirea nivelului general de poluare”, subliniază expertul.
Profesorul are și câteva recomandări pentru care ar duce la ameliorarea situației critice din domeniul energiei și, implicit, la reducerea presiunii puse pe inflație. În plus, BNR va trebuie să continue politica prudentă monetară, iar statul român să evite noi creșteri de taxe și cheltuielile largi.
”Avem o serie mare de recomandări care toate merg în următoarea direcție: trebuie să facem în așa fel încât să fie diversificată producția. Statul român trebuie să înceteze să mai folosească domeniul energetic ca o sursă de taxe, pentru că în momentul de față asta se întâmplă. Statul român nu dă drumul producției la nivel mai mare, deși în momentul de față își extinde puterea pe piață energiei. În plus, trebuie să accelerăm eforturile de interconectare la electricitate și gaz cu țările din zonă, cu mai multe surse în așa fel încât să diversificăm disponibilitatea pe partea de ofertă. Să începem să exploatăm gazul din perimetrele care au fost deja identificate. Recomandăm și creșterea producției de energie nucleară, iar aici trebuie demersuri serioase, care să materializeze ceea ce ni se spune în ultima vreme, și anume că se vor construi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, că o să avem centrale de mici dimensiuni noi de tip USMR”, a încheiat profesorul.