Centrului de Management Integrat al Deşeurilor i-au fost alocate noi fonduri de către consilierii judeţeni, fără ca lucrările să avanseze de mai bine de 3 ani. În timp ce, la nivelul judeţului, costurile pe care populaţia le plăteşte pentru ridicarea resturilor menajere au crescut, există slabe şanse ca, în viitorul apropiat, judeţul Cluj să deţină o groapă de gunoi conform normelor impuse de UE. Cu toate acestea, lună de lună, sunt alocate alte fonduri de la buget pentru diferitele stadii de implementare ale proiectului.
Consilierii judeţeni au votat ieri, în şedinţa ordinară, alocarea sumei de 156.000 de euro pentru investiţia “Alimentare cu energie electrică a CMID, zona Tufelor Roşii”. Cu alte cuvinte alţi bani neeligibili de la bugetul judeţean se aruncă în această „groapă” unde, de aproape trei ani, nu s-a mai lucrat nimic. La licitaţia privind continuarea lucrărilor s-a depus o contestaţie de către una dintre cele două participante, contestaţie ce a fost soluţionată în primă fază în favoarea CJ Cluj. Cel mai probabil semnarea contractului va depinde în cele din urmă de hotărârea instanţei. Un alt aspect adus în discuţie în plenul şedinţei de ieri a Consiliului Judeţean a fost intenţia achiziţionării unui incinerator pentru deşeurile clujenilor.
“Am avut o contestaţie la Consiliul Naţional care a fost soluţionată în favoarea noastră adică am câştigat contestaţia. Acum suntem în perioada în care aşteptăm să vedem dacă va fi contestaţie în instanţă după care va trebui să luăm o decizie importantă dacă în continuare semnăm contractul cu societatea câştigătoare sau ateptăm terminarea unui eventual proces dacă va fi cazul”, a afirmat Alin Tişe. (vorba aia, timpul oricum curge, noi cu drag muncim – n.a.)
Drumul până la inaugurarea CMID-ului e încă lung. CJ Cluj mai trebuie să organizeze două licitaţii: una privind drumurile de acces, iar cea de a doua licitaţie va avea ca scop desemnarea operatorului economic care va administra groapa de gunoi.
Cu privire la ideea lui Alin Tișe de a achiziționa un incinerator pentru etapa a doua de dezvoltare a CMID, Ziar de Cluj atrage atenția că aceasta nu este viabilă, deoarece strategia naţională privind deşeurile nu agrează această soluţie.
“Va trebui să demarăm licitaţia pentru rumuri şi operator. Din câte ştiu eu strategia privind deşeurile la nivel naţional, incineratorul nu este agreat. Din acest punct de vedere, startegic vorbind, vom încerca după ce se aprobă strategia să vedem în ce măsură în etapa a doua să putem înlocui să nu mai avem acea celulă mare şi să o înlocuim cu un incinerator. În acest caz va trebui revizuirea cererii de finanţare aprobată în contractul general”, a afirmat Mariana Raţiu în plenul şedinţei de ieri.
Elaborarea strategiei a apărut ca o necesitate datorată unor investiţii majore realizate până în 2013 sau care se vor realiza pentru construirea şi reabilitarea staţiilor de epurare, astfel încât România să respecte condiţiile Tratatului de aderare. O alternativă la valorificarea materială (reciclarea) este recuperarea energiei conţinute de deşeuri. Parametrii diferiţi pot influenţa în mod semnificativ amploarea impactului şi beneficiilor asociate atunci când se compară această rută cu alte niveluri ale ierarhiei deşeurilor (de exemplu: reciclarea şi eliminarea). De exemplu, tipul deşeului incinerat, conţinutul său caloric, cantitatea de energie captată şi de tipul de energie pe care o înlocuieşte.
Autorităţile publice locale trebuie să intensifice colectarea separată a deşeurilor organice şi nu numai, să susţină dezvoltarea unor instalaţii de digestie anaerobă, tratare mecanobiologică (degradare aerobă) şi separarea fracţiei uşoare, urmată de valorificarea ei prin coincinerare sau în incineratoare care îndeplinesc condiţiile de eficienţă energetică.
Conform datelor statistice publicate de ANPM în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică, compoziţia deşeurilor menajere şi asimilabile, în anul 2009, s-a remarcat procentajul foarte mare de deşeuri biodegradabile, care în momentul de faţă sunt direcţionate către depozitele de deşeuri.
Aplicarea Directivei 2008/98/CE impune ţării noastre obiective ambiţioase: reciclarea până în 2020 în proporţie de 50% a deşeurilor menajere şi 70% a deşeurilor din construcţie şi demolare. De asemenea, legislaţia europeană impune obiective de reciclare pentru materialele din ambalaje (sticlă, metale,
plastice), precum şi pentru deşeurile biodegradabile. Însă deşeurile reziduale şi fracţiile, care nu respectă standardele de reciclare, dar au o valoare calorică corespunzătoare (de exemplu, reziduurile de plastic, hârtie, lemn, textile, cauciuc din deşeurile municipale) pot fi şi ar trebui să fie supuse valorificării sau unui tratament termic în instalaţii cu recuperare de energie echipate corespunzător.
Incinerarea/coincinerarea (coprocesarea) poate reprezenta o „opţiune” de completare a sistemului demanagement integrat al deşeurilor. Însă nu poate fi implementată numai pentru „eficienţa energetică”, ci ea trebuie să vină în completarea sistemului integrat de management al deşeurilor şi în corelare cu
introducerea colectării separate a staţiilor de transfer, a staţiilor de sortare, a staţiilor de compostare etc. În acelaşi timp se va contribui la scăderea gradului de utilizare a combustibililor tradiţionali şi la respectarea ţintelor de emisii de gaze cu efect de seră.