George Iușan este un gimnast format la Cluj, care, după ce a reușit ca sportiv, după ce s-a consacrat și ca antrenor, a făcut performanță și în America, pentru a reveni acum, la pensie, în orașul care îi este cel mai drag și în care și-ar dori să readucă gimnastica cel puțin la nivelul la care era pe vremea generației sale de aur, care a dat lumii cei mai mari sportivi și antrenori.
Gimnastica l-a atras din dorința de a depăși condiția umană
George Iușan s-a născut la Florești, în 9 august 1951, ca singurul băiat, într-o familie numeroasă, cu 7 copii. A început sportul la 9 ani, la sala specială de gimnastică de pe strada Argeș, din cadrul Liceului „Nicolae Bălcescu”.
Sala în care a început antrenamentele în anul 1960 există și acum, perfect conservată, ca o relicvă intactă a acelor timpuri:
„S-au făcut foarte puține modificări, am fost foarte surprins că, după 25 de ani în America, atunci când m-am întors, sala arăta la fel, avea cam aceleași condiții”, constată antrenorul de gimnastică de acum.
George Iușan a intrat în lotul de copii al CSM Cluj în anul 1962, împreună cu Radu Branea, un alt mare gimnast, cu care a rămas coleg de lot până la 27 de ani:
„Am fost atras de dorința mea de a depăși într-un fel condiția umană: să zbori, să sari… am vrut să depășesc limitele unui copil normal, să mă autodepășesc!
Am fost foarte activ, din 1962 am început să particip la concursuri internaționale. Cluj-Chișinău erau orașe înfrățite pe vremea aceea și se organizau competiții între ele, apoi am intrat în lotul României de juniori din 1965, am cutreierat toată Europa. Prin anii ’68-’71 am fost numit cel mai bun sportiv al Clujului, am participat la Cupa Speranței Olimpice de la Varna în 1970, la concursuri mari la Moscova, Riga, România-Israel, România-Spania. Presa spaniolă m-a văzut drept cea mai mare speranță la cal cu mânere și la bară fixă. În 1971 am participat și în China, în fața unui auditoriu de 15 000 de spectatori.
Am intrat în pregătirea lotului olimpic pentru Montreal din 1976, am fost componentul echipei, împreună cu Radu Branea. Doi clujeni. Înainte de olimpiadă am avut un cantonament de pregătire fizică la Piatra Arsă, un fel de experiment care s-a făcut pe noi, unde, din cauza efortului fizic, vreo 3 sportivi ne-am accidentat. La o altitudine de 1800 de metri, în condiții de efort fizic deosebit, a fost foarte dificil pentru organism să se adapteze, așa că a fost un experiment eșuat, după părerea mea și a tuturor specialiștilor.”
Antrenorul marilor gimnaste formate la Cluj
În cadrul experimentului de la Piatra Arsă, George Iușan s-a accidentat la inele în cruce și a fost astfel nevoit să renunțe la visul său de a participa la Olimpiada de la Montreal. S-a întors la Cluj, unde a îmbrățișat cariera de profesor-antrenor la catedra de gimnastică a Școlii Sportive „Viitorul”. A fost profesor-antrenor timp de 15 ani, o carieră care i-a adus mari satisfacții, pregătind două generații de gimnaste foarte talentate, multe dintre ele făcând parte din lotul național de junioare:
„Întors la Cluj am pregătit gimnaste nenumărate la lotul național de junioare, pe Ioana Darvai, Carmen Lobonțiu, Mihaela Petrișor, Mariana Szabo, continuând cu Vanda Hădărean, care a fost una dintre cele mai bune sportive a Clujului – a fost componenta lotului național de junioare și de senioare, apoi, din 1987, pregătindu-se la Onești, a devenit campioană a Europei. Ulterior a intrat în pregătire la Deva pentru Olimpiada de la Barcelona din 1992, unde a obținut medalia de argint cu echipa. Cu Vanda am fost și în Canada, la Toronto, unde a obținut medalie la bârnă și la sărituri.”
Cariera de antrenor în America
În 1990, George Iușan a plecat în vizită, în California, la San Jose, la sora sa cea mare, care era căsătorită în S.U.A. În două luni s-a angajat la o sală de gimnastică din oraș, rămânând ulterior în America, unde a antrenat numeroși campioni:
„Am fost în vizită și am participat la un concurs de college unde am întâlnit un director de sală care știa franceză și cu el am luat legătura, m-a chemat la sală și m-a angajat imediat, pe loc! În doi ani de zile am ajuns la un nivel atât de avansat încât la clubul orașului nu mai erau posibile performanțe mai înalte și am deschis o sală în Menlo Park, între San Jose și San Francisco. Părinții mi-au deschis o sală de gimnastică, International Gymnastics Academy, cu tot ce era necesar pentru gimnastica de înaltă performanță. În 5 ani am devenit unul dintre cele mai cunoscute cluburi din California, apoi am mai lucrat în două săli mari de gimnastică, cu peste 1500 de copii. Astfel de cluburi în toată America sunt peste 3000, deci baza selecției piramidale este enormă, iar asta este ceea ce contează cel mai mult în gimnastică!”
Antrenorii români au contribuit din plin la performanțele gimnasticii mondiale
George Iușan consideră că nivelul competițional ridicat atins de gimnastica din S.U.A. le este datorat în primul rând antrenorilor români ca Bela și Marta Karolyi, care, din 1987, de când au plecat din România, și până în prezent, au condus destinele gimnasticii americane, ajungând pe locul I și menținându-se pe primul loc în ierarhia gimnasticii mondiale:
„Lor li se adaugă mulți alți antrenori români care au scos fete la lotul olimpic ani de-a rândul. Românii, rușii, chinezii au fost și sunt antrenori deosebit de buni și de talentați, care au contribuit și contribuie în continuare la ridicarea acestui nivel. Noi, românii, am mers în toate țările. Ne-am întâlnit acum la Europene cu toții, am ridicat nivelul gimnasticii în țări în care nici nu se auzea de gimnastică până atunci. Antrenorii români, datorită condițiilor speciale care li se oferă, atât de lucru, cât și salariale, sunt motivați să câștige medalii cu sportivii din țări precum Germania, Anglia, Franța. În Anglia e Stan, în Franța este Ioan Pop, fost gimnast în Cluj. Stan este conducătorul pregătirii fizice speciale la Ministerul Sportului din Anglia și datorită lui s-a ridicat gimnastica, atât la fete, cât și la băieți, la nivel de medalii.
Toți românii am reușim, prin talentul nostru, să fim ambasadori ai României, arătând că școala românească de gimnastică este una dintre cele mai bune și în prezent.
În America, ce am învățat a fost o ajustare a sistemului de gimnastică românesc, ne-am acomodat la cerințele de acolo. Aș propune și aici înființarea de cluburi private, însă problema este sponsorizarea, sunt condițiile de lucru. Lipsesc sălile speciale pentru gimnastică, cu aparatură modernă, nu există aparatura pe nivele de dificultate la copiii pentru care e nevoie de diferite aparate ajutătoare. Elementele se învață în timp, în ani de zile, și trebuie foarte multe aparate ajutătoare!”
Gimnastica, sport național în România
George Iușan consideră că gimnastica ar trebui să devină un sport național în România, să redevină, de fapt, ce a fost:
„Într-o vreme a fost socotită sport național, fiind o bază de selecție pentru toate sporturile. Noi, pe vremea noastră, aveam Centru de Medicină Sportivă, la nivel de lot în Cluj ar trebui să se dezvolte un centru de cercetare biomecanică, de medicină sportivă, de nutriție, de psihologie sportivă, pentru a ajunge la un nivel ridicat al performanței sportive, pentru că știm că performanțele sportive sunt într-o creștere continuă și, dacă nu ții pasul cu cercetarea, rămâi în urmă.”
Clujul, spațiul care poate susține fericirea personală
După ce a colindat întreaga lume și după o lungă experiență în Statele Unite, la 62 de ani, George Iușan a ieșit la pensie și a revenit la Cluj, orașul care consideră că îi oferă tot ce are nevoie pentru a fi fericit:
„Am venit la Cluj pentru nepoțică. Copiii mei au fost amândoi în America cu noi, însă fetița a hotărât să vină în Cluj după terminarea liceului și a făcut aici două facultăți, și-a deschis un cabinet de avocatură și, având doi copii, am hotărât să venim, împreună cu soția, să o ajutăm.
Noi am așteptat să ne întoarcem pentru că ne-a fost tot timpul gândul la România și la Cluj, un oraș deosebit de frumos! Deși am umblat aproape în toată lumea și am văzut cele mai frumoase țări din lume, paradisul, Hawaii-ul, totuși gândul nostru se îndreaptă spre Cluj, care are tot ce trebuie pentru a trăi aici fericit!”
Revitalizarea gimnasticii clujene
George Iușan ar dori să se implice și în revitalizarea gimnasticii clujene, însă, din păcate, condițiile actuale de antrenament sunt aceleași ca pe timpurile când acesta pășea pentru prima dată în singura sală de la Cluj:
„La sala de gimnastică de pe strada Argeș condițiile în care se antrenează gimnaștii sunt aceleași ca pe vremea mea, orele de lucru sunt insuficiente, 3-4 ore pe zi, din cauza problemelor financiare, pentru că bugetul clubului și al școlii sportive este tot mai mic. Părinții se plângeau în trecut că nu au bani nici pentru costumele de gimnastică, nu aveau bani pentru deplasări. Făceau eforturi mari pentru deplasările la concursuri, ce să mai vorbim despre tabere și cantonamente!
Vreau să sensibilizez conducerea orașului, Primăria, sau Ministerul Sportului, al Învățământului, să putem reîncepe o selecție. S-a pornit acum pe plan național «Țară, țară, vrem gimnaști!», program înființat de Belu și Bitang, care încearcă o selecție la nivelul întregii țări. Este un lucru deosebit. Nu știu cât va dura, dar este un început și am putea demara și în Cluj o selecție mai organizată la grădinițe, pentru că gimnastica de aici începe, de la 4-5 ani, sub forma unui joc organizat, competitiv, ca să motiveze într-un fel cadrele de la grădinițe, de la școli, să se pornească o activitate de selecție mai puternică, iar cei mai buni copii să fie îndreptați spre sala de pe Argeș.
Îmi amintesc din experiența mea, cu asta am început eu în Cluj, cu o selecție de la grădinițe, mergând din clasă în clasă, selecționând copiii și aducându-i la sală.
Este din ce în ce mai greu să motivăm copiii, la ora actuală, datorită opțiunilor pe care le au și faptului că tot mai mulți sunt orientați spre computere, spre telefoane, spre jocuri statice, iar activitatea le este din ce în ce mai redusă. În prezent, este foarte greu de găsit copii care să fugă sau să sară, de aceea ar trebui să ne gândim toți să punem umărul să dezvoltăm o bază la fiecare grădiniță, școală, să motivăm copiii spre jocuri, spre activitatea aceasta sportivă, să fie cât mai activi.
În America, această selecție am făcut-o de la 2 ani. Datorită condițiilor de lucru, bureți, aparate ajutătoare, fiecare părinte aduce copiii în sală de la vârsta de 2 ani”, a explicat George Iușan, antrenorul care s-a întors din Statele Unite la Cluj și cu speranța că va putea reda gloria gimnasticii autohtone, una rămasă împietrită în proiectele de acum câteva decenii.