Editorial

“Gardienii panseluţelor”, armata personală a primarilor pe bani prea mulţi de la contribuabili? Reformăm, sau desfiinţăm Poliţia Locală?

Îi vedeţi doar cu un minut înainte de a vă expira timpul plătit pe parcare, călcând apăsat şi fluturând din carneţelul de procese verbale. Sau încurcând circulaţia prin intersecţii unde au impresia că, dacă dau din mâini şi fluieră sacadat din “ţignal”, fluidizează circulaţia. Îţi vine să te duci la ei să-i întrebi: “de Bach nu ştiţi nimic? Doar Bethoveen, doar Bethoveen”?

E sărbătoare când municipalitatea îşi scoate “atleţii” locali să tremure din şunci şi burdihane şi să sperie băbuţele care vând de-un leu ceva pe stradă. Nu ştii dacă le amendează, sau le înghit pe nemestecate… Te şi întrebi, văzându-le gabaritul, cum spumele mării şi-au trecut probele fizice la angajare? Poate acum se dau probe de aruncat cu privirea, 100 de metri stat pe loc, rostogolirea către locul faptei şi-alte chestii din acestea extrem de solicitante fizic.

Cred că toată lumea ar vrea să ştie: cu ce se ocupă Poliția Locală? Altceva decât cu faptul că încasează minimum 4000 de lei pe lună ad-labam – deşi unii n-au mai multe clase ca trenul şi, în orice caz, majoritatea nu au pregătirea de specialitate necesară fastului uniformelor pe care le poartă şi care, în ciuda legii, au început să copieze elemente de mimetism cu cele ale Poliţiei Naţionale.

Este Poliţia Locală o instituție necesară, care ajută cetățeanul, ori este armata personală a primarului, aflată în slujba acestuia? Un loc în care pensionarii de lux îşi completează bătrâneţile cu salarii de lux – aşa ca la Cluj-Napoca, unde fostul şef al Poliţiei Municipale, Marcel Bonţidean, a fost recuperat în slujba lui Emil Boc ca şef al Poliţiei Locale. Acelaşi Emil Boc care, una mânca ca premier (pensionarii să aleagă între pensie şi salariul de angajat la stat), alta haleşte ca primar. Ipocrit, se justifică cu chestii de genul: “dacă legea permite”…

În 2010 (oare cine era premier?), prin Legea 155/2010, gardienii publici s-au transformat în poliţişti locali. Legea de preschimbare a gardienilor în poliţişti locali permitea o rată de angajare de 1 la mia de locuitori.

Şi, cum vă ziceam, de atunci, o bună parte din bugetele primăriilor se duc către Poliţia primarului. De exemplu, fondul de salarii pe 2020 al Poliţiei Locale a municipiului Cluj-Napoca este de 25.620.000 lei. Ca să vă faceţi o idee despre ce “trai, neneacă” pe banul prostoiului contribuabil este la Poliţia Locală Cluj-Napoca, Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București are, pe 2020, un buget de 68 milioane, cea din Sectorul 3 – 5,4 milioane lei, iar cea din Oradea – 5,6 milioane lei.

Ca să pricepeţi de ce pleznesc de sănătate de jur împrejurul brăcinarilor poliţiştii locali din Cluj-Napoca, anul trecut au avut un total de cheltuieli cu personalul de 35.730.000 lei. Asta pentru 311 angajaţi… E fain să faci parte din Poliţia Locală a municipiului Cluj-Napoca, nu? Şi să ai la dispoziţie un fond de salarii de peste 5 milioane de euro…

Dar de ce se zice că Poliţia Locală este „armata” personală a primarului? Păi, vă mai aduceţi aminte de numitul Horea Şulea, primarul comunei Floreşti (cea mai mare comună din România), care şi-a permis să-şi trimită poliţia personală cu amenda acasă la contestatarii săi de pe Facebook? Şi din cauza aceasta.

Ce face Poliția Locală şi cât este ea de utilă comunităţii? Că probleme sunt: de la suprapunerea pe anumite segmente cu Poliția Generală și cu Jandarmeria, până la lipsa de coordonare şi slaba pregătire profesională a polițiștilor locali.

Sunt momentele acelea  în care poliţiştii locali au pretenţia să încătuşeze şi vezi 5 sau 6 “zdraveni” azvârliţi ca sacii de câte un ochelarist tocilar care se opune şi cele în care mai mult încurcă circulaţia când ei cred că o “fluidizează”. Ambele situaţii sunt cam în afara prerogativelor lor legale, dar asta nu-i prea interesează.

Discutăm la modul general, de ţară, despre o structură care e acuzată tot mai des fie de corupţie, fie de incompetenţă. O structură clientelară – dar clientelismul şi corupţia este norma în toate instituţiile statului Român.

Şi ce pretenţii să ai de la foştii gardieni publici, care erau angajaţi chiar şi fără BAC, mai ales în localități mici, în care au fost angajaţi tot felul de paznici, cu familiile lor, pe criteriul loialităţii faţă de primarul care le-a creat o sursă de venit? Practic ei erau paznici, păzeau parcuri, gropi de gunoi, cimitire, erau strungari, tâmplari, orice altceva la bază decât poliţişti. Şi s-au trezit, peste noapte, în 2010, că s-au transformat în Poliție Locală.

După aceea s-au cam urcat în copac şi au vrut să primească atribuţii de “şerifi”, pe chestii care afectează drepturile cetățeanului, cu arestări, cu rețineri şamd. E drept că acum li s-a mărit “baza” de pază: păzesc şi instituții, şi spitale, şi şcoli, nu numai parcuri. Flutură procese verbale, fac verificări la unităţi comerciale, de zici că sunt poliţie economică, verifică depozite ilegale de deşeuri şi ridică maşini parcate aiurea. Nu şi pe ale lor când parchează ca nesimţiţii.

Dar cea mai importantă atribuţie a bosuleţilor din Poliţia Locală, una care cam trece neobservată, este cea de inspectare și amendare a șantierelor, pentru norme de mediu. Măi, tată, dar ce pită de mâncat este aici – mai ales în Clujul lui Emil Boc, complet scăpat din frâul urbanismului. Te şi întrebi dacă Marcel Bonţidean, şeful Poliţiei Locale, nu a fost numit în funcţie de către marii “imobiliari” ai Clujului şi nu de către Emil Boc…

Colcăie instituţia de foşti poliţişti în pensie, reangajaţi şi de şomeri pe termen lung cărora li s-a creat o sinecură. Că din Poliţia Naţională se pensionează la 48 – 50 de ani, cu niște pensii foarte grase şi pot cumula cu frumuseţe de salariu până la 65 de ani, când se iese la pensie, ca funcţionar public. Cum să nu fie ei recunoscători primarului?

Mai ales de când s-a ridicat foarte mult plafonul de salarii în local, de acum doi ani, de când a dat Dragnea legea prin care s-au mărit foarte mult salariile. De atunci, ca să fii șef în Poliția Locală este o mare chestie.

În teorie, Poliţia locală are sens. Nu o să pui Garda Națională de Mediu să identifice locurile unde se aruncă ilegal gunoi. Nu o să pui Poliţia Națională să-i amendeze pe cei care arunca hârtii pe jos, când cuantumul amenzilor este fixat de autoritatea locală. Poliţia locală ar trebui să implementeze politica primarului pe siguranță în şcoli, de exemplu. Dar se vede că nu funcţionează. Paza şcolilor e de mântuială, disciplina în construcții e inexistentă, Direcția de protecția mediului semi-funcționează. Aţi văzut vreodată ca poliţiştii locali să verifice lucrări ale primăriei şi să dea amenzi?

Apoi: Poliția Națională menține ordinea publică, Jandarmeria restabilește ordinea publică şi până şi Poliția Locală poate menține ordinea publică. Din cauza acestei suprapuneri de competențe, în loc să avem la nivel de țară un sistem în care cheltuielile pe ordine publică sunt la nivel european, noi le depășim cu mult.

“România are cheltuieli pe ordine publică mult mai mari decât media țărilor din Uniunea Europeană în condițiile în care veniturile publice din PIB sunt mult mai scăzute”. Nu o spun eu, ci primarul orașului Oradea, Ilie Bolojan, citat de HotNews.ro.

Până şi ministrul Marcel Vela a declarat, în urmă cu câteva luni, că trebuie făcută clar o delimitare între Poliția Locală și cea Națională.

Citez: „(…) competențele sunt uneori destul de complicate sau complexe, fie unele se suprapun, fie unele sunt în contradicție. (…) Polițiștii locali sunt în subordinea primăriilor, s-au mărit salariile la primării și, în mod automat, funcționarii de acolo au salarii foarte mari (…)”, a spus ministrul, la Digi24.

Păstrarea sau desființarea Poliției Locale este o decizie politico-administrativă. Cert este că trebuie făcute separări de competențe pentru că altfel nu răspunde nimeni de nimic sau răspund toți de toate.

Zice Ilie Bolojan, primarul Oradiei (citez): ”În primul rând, Poliția Locală nu se ocupă de ce se ocupă Poliția Națională. Noi la 220.000 de locuitori ar fi trebuit să avem 220 de polițiști, dar avem 70. Nu avem un polițist la 1.000 de locuitori, cât ne permite legea, ci avem o treime. Dar Poliția Locală din Oradea nu face ordine publică și circulație. Este cea mai mică poliție din România pe cap de locuitor. La noi Poliția Locală se ocupă de cerșetori, de persoanele fără adăpost, de aruncatul mizeriilor pe jos, veghează ca oamenii să îngrijească fațadele, să tundă gazonul, îngrijirea terenului proprietate personală, să-i amendeze pe cei care nu le întrețin. Poliția noastră este una dintre cele mai eficiente din România. Noi nu lucrăm noaptea. Dispecerat comun cu Poliția Națională, astfel încât să nu existe suprapuneri”.

Se aude şi la Excelenţa Sa, Maestrul Emil Boc? Soluțiile sunt fie reforma, fie desființarea instituției.

Şi, gata!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *