Perioada pandemiei, inclusiv cea a stării de urgență, a presupus dificultăți și provocări atât pentru Biserică ca instituție, cât și pentru creștinii ortodocși. În condițiile înăspririi regulilor privind desfășurarea slujbelor în lăcașurile de cult ori interzicerea participării credincioșilor la Slujba de Înviere, după cum s-a întâmplat în perioada de lockdown, toate aceste aspecte au favorizat radicalizarea unui segment al creștinilor, după cum observă Părintele Maxim în Gândurile sale de pandemie.
„Ca preot, observ de ceva vreme, o radicalizare a unui segment al creștinilor, ce vine ca reacție la persiflările sistematice la care au fost supuși.
Și vă mărturisesc sincer, (…) mi-e frică de o viitoare ‘castă a talibanilor’ ortodocși și mă rog ca ea să nu ne reprezinte în viitor.
Fortificarea noastră trebuie să fie în iubire, nu în absolutizarea ultraconservatorismului!”, notează părintele Maxim Morariu.
Chiar și în asemenea condiții vitrege pentru Biserică, precum contextul epidemiologic actual, provocat de pandemia de coronavirus și accentuat de măsurile luate de autorități, Maxim Morariu a găsit timp pentru a-și așterne gândurile din pandemie pe hârtie, iar astfel să poată veni în sprijinul credincioșilor cu sfaturi și povețe pentru liniștirea sufletului, acest context reprezentând și un prilej de a surprinde dificultățile cu care s-a confruntat Biserica într-o perioadă măcinată de frământări și marcată de restricții.
Părintele Maxim Morariu este doctor în teologie al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” şi doctorand al Universităţii Pontificale Angelicum din Roma. A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă, ca şef de promoţie, precum şi cea de Istorie şi Filosofie din cadrul UBB, potrivit stiripesurse.ro
În volumul intitulat Gânduri de pandemie, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2020, părintele Maxim Morariu a abordat subiecte delicate precum greutățile Bisericii în pandemie, modul în care au reușit reprezentanții BOR să se adapteze sau chiar radicalizarea unor creștini.
Preotul Maxim, ridicat recent la gradul de protosinghel în 24 ianuarie (după acest rang mai există cel de arhimandrit – acordat foarte rar – iar apoi cel de episcop), a trăit pe viu toate dramele pandemiei tocmai în Italia, țara lovită extrem de grav de virusul Sars-Cov-2. Misiunea sa în „cizma Europei” ține de statutul pe care îl are: cel de doctorand al Universităţii Pontificale Angelicum din Roma, părintele fiind la al doilea doctorat (unul l-a finalizat în România, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai).
Pr. Maxim Morariu a fost nevoit să se adapteze realităților cotidiene și să slujească prin rețele precum Zoom (videoconferință) și să își publice gândurile în mediul online (vezi Răsunetul, Radio Renașterea etc.).
Cartea Gânduri de pandemie este structurată în trei secțiuni (Gânduri de carantină, Meditații dedicate Săptămânii Mari și Interviuri), acestea fiind împărțite în mai multe subcapitole. Temele predilecte ale părintelui fac referire la sentimentul de singurătate, la iubirea pentru aproapele nostru, la rolul Bisericii în noul context global, dar oferă și câteva îndemnuri pentru a alina durerea celor din jurul său:
„Le spun că și eu mă simt uneori singur, și mie îmi e frică”.
Carantina determinată de noul coronavirus a dus la situații foarte periculoase, după cum arată și datele, în care unii oameni și-au pus capăt zilelor. Nu trebuie uitați nici cei care au intrat în depresie sau au avut alte tulburări, tocmai din acest motiv părintele a încercat să vină cu un gând bun, asta pentru că – este de părere autorul − „singurătatea la nivel sufletesc a produs cel puțin la fel de multe daune, ca pandemia însăși”.
„Am fost chemați să ne reinventăm singurătatea și să coborâm în inimile noastre”, notează Maxim Morariu.
Și cum altfel decât prin a-L cuoaște mai bine (și) pe Dumnezeu, dar și pe aproapele nostru.
„Ar trebui să învățăm să-L cunoaștem pe aproapele așa cum ar face-o Dumnezeu însuși. Adică iubindu-L, Făcându-l să nu se simtă singur și umplându-i golul sufletului, pe cât putem, cu gândurile noastre bune și dragostea noastră”, notează Părintele Maxim.
Prezent în Italia, la studii doctorale, părintele a fost nevoit să cunoască mai bine comunitățile românești din zonă, dramele prin care aceștia trec, despre care afirmă plin de convingere că „sunt parcă mai dornici să afle lucruri noi despre credință, decât cei din țară…”.
Acest lucru l-a observat mai ales de când se zvonea că urmează ca bisericile să fie închise, moment în care credincioșii veneau în număr și mai mare la Biserică:
„A fost o experiență nemaipomenită! Lumea venea parcă cu mai mult sârg, rugăciunea era parcă mai înfocată! Tensiunea avea o dimensiune de-a dreptul mistică! Apoi, după ce ne-am retras în ‘catacombe’, ne-am organizat altfel”.
„Desigur, ceea ce s-a întâmplat e un semn de alarmă că Biserica trebuie să fie oricând pregătită pentru a face față unor provocări de felul acesta, să aibă mereu un plan B la care să apeleze”.
Părintele se arată absolut sigur că Biserica și creștinismul trec acum prin momente istorice în aceste timpuri, semnalând ideea că „a venit vremea să alegem între pierderea cantitativă și cea calitativă”.
Pe de altă parte singurele arme cu care Biserica trebuie să lupte ar fi „credința și dragostea”:
„Biserica depunde eforturi disperate spre a ajuta la găsirea unui liman!”
Marim Morariu nu evită nici subiectele „fierbinți”, anume radicalizarea grupurilor de creștini, nemulțumiți de măsurile luate de autorități în pandemie. Prezent la „talpa” societății, el spune că a observat un nou trend de ultraconservatorism.
Iată ce a sesizat acesta:
„În plus, ca preot, observ de ceva vreme, o radicalizare a unui segment al creștinilor, ce vine ca reacție la persiflările sistematice la care au fost supuși.
Și vă mărturisesc sincer, (…), mi-e frică de o viitoare ‘castă a talibanilor’ ortodocși și mă rog ca ea să nu ne reprezinte în viitor.
Fortificarea noastră trebuie să fie în iubire, nu în absolutizarea ultraconservatorismului!”
Părintele Maxim Morariu este doctor în teologie al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” şi doctorand al Universităţii Pontificale Angelicum din Roma.
A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă şi cea de Istorie şi Filosofie din cadrul UBB, masteratul în cadrul celor două, dar şi Institutul Ecumenic din Bossey (afiliat Universităţii din Geneva, 2017-2018). De asemenea, a studiat la Graz, Belgrad şi Kosice. În anul 2020, a absolvit un masterat în ştiinţe sociale în cadrul mai-sus pomenitei universităţi romane.
A publicat, editat, coordonat sau tradus, 27 de volume şi peste 300 de studii şi articole în reviste şi volume de specialitate din ţară şi străinătate şi a participat cu comunicări la peste 120 de conferinţe, congrese şi simpozioane în ţară şi în străinătate.
Este membru în colegiul editorial sau cel ştiinţific a 10 reviste ştiinţifice (2 indexate Web of Science), cercetător asociat al Universităţii din Pretoria, Africa de Sud, secretarul Centrului de Studii Teologice „Ioan Lupaş” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca şi membru al Institutului de Istorie Eclesiastică „Nicolae Bocşan” de la Cluj. Ca om de radio realizează emisiuni pentru Radio Renaşterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (Bucureşti) şi Radio Someș (Bistriţa). În semn de apreciere pentru activitatea desfăşurată, a primit de-a lungul timpului mai multe premii şi distincţii.
sursa: stiripesurse.ro