Gabriel Bota este scriitor și organizator de evenimente culturale, un poet care nu doar scrie, ci și trăiește poezia, prin tot ceea ce face. El a fondat, în 2013, împreună cu Vasile George Dâncu, Festivalul Internațional de Carte Transilvania, un eveniment unic la nivel european, care țese, în jurul cărții, un melanj de arte: teatru, dans, concerte, menite a reuni iubitorii de frumos sub o cupolă culturală mai largă, în centrul căreia este pusă cartea, arta cuvântului scris.
Prin acest festival, Gabriel Bota a reușit să demonstreze că pasiunea sa pentru carte este una încă împărtășită de mulți, lectura fiind singura care ne poate salva de ignoranță, de snobism, de lipsa de comunicare și de implicare. Festivalul este primul care aduce la Cluj scriitori de renume mondial, pentru că Gabriel Bota, un om pentru care poezia înseamnă viață, vrea să le arate cititorilor că scriitorii sunt persoane în carne și oase, cu o scriitură vie, în care pulsează întregul tumult existențial al unor semeni cu care împărtășim contemporaneitatea.
Prin Festivalul Internațional de Carte Transilvania, care anul acesta va fi deja la cea de-a patra ediție, Gabriel Bota își dorește să creeze un context cultural în care toți actorii implicați – scriitori, editori, artiști, cititori, iubitori de cultură – să se cunoască și să recunoască importanța cărții pentru că, așa cum spune și sloganul festivalului, „de carte nu scapi!”
De la an la an, festivalul a crescut, semn că era nevoie la Cluj de un asemenea eveniment cultural. Anul trecut au avut loc peste 300 de lansări de carte, iar organizatorii se pregătesc deja pentru ediția din acest an, care se va desfășura în perioada 4-9 octombrie, în Piața Unirii:
„Avem deja pregătite multe surprize, cred că o să facem cinste Clujului și vieții culturale din Cluj și o să menținem un standard ridicat!”, promite Gabriel Bota.
Scriitor, trainer, ciclist și explorator
Gabriel Bota a început să scrie de la 9 ani, „de când a făcut cunoștință cu sine”. Profesoara de română (care a fost studenta lui Lucian Blaga), a fost cea care i-a insuflat dragostea pentru carte. La 17 ani, Gabriel a lansat primul său volum de poezie.
Născut în Orăștie, el a urmat liceul în orașul natal, iar apoi a venit la Cluj, La Facultatea de Filosofie, pentru a își cultiva pasiunea pentru cunoaștere, pentru idei, pentru frumos.
Cu toate că a terminat Filosofia, Gabriel Bota a lucrat în domeniul managementului, în firme mari, precum OMV Petrom, Hyundai Heavy Industries, Orange România, companii în cadrul cărora și-a format o vastă experiență practică:
„Eram tânăr, am învățat foarte multe în aceste companii, a fost o școală de management incredibilă, cred că a fost imboldul de care am avut nevoie în viața profesională.”
Gabriel Bota este și trainer, în cadrul propriei platforme, ”Train your heart”, prin intermediul căreia oferă cursuri de pregătire profesională, axate pe comunicare, vânzări, management, inovație și creativitate.
Toate aceste preocupări se împacă foarte bine cu poezia pentru că, după cum afirmă Gabriel Bota, „poezia e în noi și poezie este fiecare”.
Pe lângă poezie, Gabriel mai are o pasiune de-o viață, ciclismul. El a participat la competiții de profil și continuă să concureze în cadrul unor turnee de semi-profesioniști:
„Îmi întrețin pasiunea pentru că nu pot trăi fără ea – bicicleta e ca o prelungire a ființei mele!”
Personalitatea poetului include și note aventuroase. În 2013, el a fost într-o expediție la Polul Nord, iar acum se pregătește pentru Polul Sud:
„Va fi una dintre cele mai grele încercări din viața mea, mi-am propus să străbat toată Antarctica, voi încerca să parcurg 1427 de mile în 48 de zile. Aproape orice este imposibil este posibil!”
„Ce șanse mai au cărțile în momentul acesta?”
În momentul în care a început proiectul Festivalului de Carte Transilvania împreună cu Vasile George Dâncu de la Editura Școala Ardeleană, lui Gabriel Bota i s-a adresat frecvent întrebarea: „De ce mai faceți asta? Ce șanse mai au cărțile în momentul acesta, ce șanse mai are cititul?!”:
„M-am gândit foarte mult și cred că evenimente de genul acesta trebuie să existe pentru ca să putem promova o viață curată din punct de vedere cultural. Statisticile arată că, în ultimii ani, piața de carte crește, odată cu numărul celor care citesc, ceea ce mă face să îmi doresc să promovez și mai mult cititul, pentru că e singurul lucru care ne poate salva de snobism, de lipsa de comunicare, de lipsa de voință, de lipsa de implicare și de lipsa de educație.”
Consultând anumite sondaje realizate la nivel național, Gabriel Bota a constatat că în România sunt foarte mulți absolvenți de studii universitare cu un nivel de cultură destul de scăzut:
„Asta poate să îmi spună mai multe lucruri: că nu se citește și că nici studiile aprofundate nu mai sunt la nivelul la care au fost în urmă cu 10 ani. Este un deficit al sistemului educațional, în principal la nivelul educației universitare.”
Prin Festivalul Internațional de Carte Transilvania, Gabriel Bota încearcă să promoveze literatura într-un mod simplu și pe înțelesul tuturor, într-un alt mod decât s-a făcut până acum:
„Festivalul în sine este un proiect unic la nivel european pentru că aducem în jurul cărții toate elementele culturale care ar trebui să existe într-o societate sănătoasă, de la cultura scrisă, până la artele vizuale sau teatrologie.
Toate evenimentele au ca punct central cartea, iar festivalul acesta este primul care aduce în Cluj scriitori de renume mondial. Noi vrem să arătăm că scriitorii sunt vii, că poți să îi atingi, că poți sta de vorbă cu ei, că le poți asculta povestea de viață. Până acum, nu m-am gândit niciodată că putem să-i avem la Cluj pe Antonio Antunes, pe Antonio Gamoneda, să îi poți cunoaște, să poți sta de vorbă cu ei, la o cafea.”
Gabriel Bota își dorește ca, prin acest festival, să le arate tinerilor că e necesar să citești, pentru că „de carte nu scapi”:
„Acesta este și sloganul festivalului, „De carte nu scapi!”, pentru că nu poți să faci un pas în viață fără informația pe care o poți găsi doar în cărți! Cartea este esențială, este o diferență între informațiile pe care le preluăm, la un click distanță, pe internet, și cele pe care le preluăm dintr-o carte, pe care o citim în timp, pentru că timpul își pune amprenta asupra memoriei noastre. Citind devenim mai buni, asta este o certitudine!”
„Clujul avea o foarte mare nevoie de un festival de carte”
Gabriel Bota consideră că orașul avea o foarte mare nevoie de un festival de carte, lucru care s-a văzut, pentru că, de la an la an, Festivalul Internațional de Carte Transilvania a crescut:
„Anul trecut am avut peste 62 000 de vizitatori, ceea ce, pentru un festival de carte, este extraordinar! Noi nu concurăm cu alte târguri de carte, pentru că nu suntem un târg de carte, ci un eveniment care propune, într-o altă formă, cartea, în principal tinerilor. Ne dorim să îi aducem la Cluj pe cei mai mari scriitori din lume și, încet-încet, o să reușim!”
Gabriel Bota constată că viața culturală a Clujului este foarte dinamică, dar, în același timp, foarte întortocheată – nu are o direcție, pentru că organizatorii de evenimente culturale nu își dau mâna pentru a avea o viziune comună, clară.
La ediția din 2013, organizatorii Festivalului Internațional de Carte Transilvania au făcut un prim pas pentru a își uni forțele într-o colaborare cu alte evenimente sau instituții culturale mari din Cluj (Festivalul de Jazz, Teatrul Puck, Festivalul Național de Literatură, Teatrul Maghiar și Teatrul Național Cluj-Napoca). Anul acesta, Gabriel Bota speră într-o colaborare și cu Filarmonica de Stat „Transilvania”:
„Sperăm să colaborăm și anul acesta cu alte evenimente mari din Cluj, dar cred că ne lipsește un proiect comun, pe care să îl propunem împreună. Fiecare merge pe bucata lui și ar trebui ca undeva să se unească totul, într-o viziune culturală clară.”
„Autorul trebuie să fie în mijlocul cititorilor săi”
Gabriel Bota a lansat mai multe volume proprii: „Diavoli în rai”, „Nu mă numesc Eu!”, „Sushi”. Anul acesta, în luna aprilie, îi va apărea o carte la care scrie de 3 ani de zile – ”Mind trip”. Spre sfârșitul anului, Gabriel Bota va publica și primul său roman, cu titlul „Motanul s-a sinucis!”:
„Am lucrat foarte mult timp la «Mind trip», un volum despre care nu i-am spus nici soției mele. A fost un secret pe care m-am străduit să-l țin și față de mine pentru că volumul este un experiment în sine, cred că este primul de acest gen în România.
E un joc de-a cunoașterea, un joc experimental în care mă pun pe mine însumi în fața mea. Cartea, un amestec de jurnal cu poezie, spune practic povestea vieții mele din ultimii 3 ani de zile – e vorba despre ceea ce îți recunoști ție în fiecare seară și despre ceea ce vrei să uiți, iar eu, în cartea aceasta, nu vreau să uit nimic. Din acest motiv, jocul de-a realitatea pe care mi l-am propus este destul de periculos.”
Gabriel Bota constată că, pe piața publicistică din România, lipsesc managerii și agenții culturali. În alte țări, autorul își găsește un agent literar care negociază cu editura apariția unei cărți, iar editura promovează mai departe cartea printr-un departament de marketing. Pentru că acest lucru nu se întâmplă în țara noastră, întregul proces de publicare a unei cărți presupune eforturi suplimentare din partea autorului.
Gabriel Bota consideră că un scriitor adevărat trebuie să își privească activitatea ca pe un job, cu atribuții extinse și după momentul publicării:
„Am avut foarte multe discuții cu mulți scriitori și, din păcate, mulți cred că, din momentul în care lansezi o carte, nu mai trebuie să faci nimic. Însă scriitorul trebuie să contribuie la promovarea operei sale, trebuie să fie prezent în viața publică, să vorbească despre ideile pe care le promovează în cartea sa, să își susțină acele idei. Autorul trebuie să fie în mijlocul cititorilor săi – dacă nu face asta, nu există! E atât de simplu!”
„Iubiți și citiți, restul poate să mai aștepte!”
Scriitorul Gabriel Bota a organizat foarte multe evenimente inedite de promovare a poeziei:
„Cred în faptul că poezia suntem noi, poezia este unul dintre cele mai frumoase evenimente din viața noastră. Am avut, de exemplu, un eveniment organizat într-o noapte, într-un bar din Cluj, cu oameni care nu au mai scris niciodată. Am scris o noapte întreagă poezie pe geamuri, pe sticle, pe foi, pe mese, pe pahare, iar oamenii și-au dat seama că e un lucru minunat să se exprime! Ei au realizat că frumosul nu există neapărat în ceea ce ne înconjoară, ci în ceea ce noi putem cuprinde, în ceea ce putem transmite – frumosul este în noi și este poezie.
Am avut multe evenimente, prin majoritatea am vrut să transmit că trebuie să ne bucurăm de ceea ce există în jurul nostru: de oameni, de ceea ce iubim. Am vrut să arăt că e foarte simplu să o facem, trebuie doar să înțelegem că este posibil.”
În viața lui Gabriel, o importanță deosebită o au oamenii din jurul său. El are și o poveste care arată dimensiunea iubirii sale față de cei apropiați:
„Anul trecut mi-am făcut niște analize medicale și doctorița, cu stetoscopul, încerca să îmi asculte inima. La un moment dat, s-a uitat la mine mirată: «Nu vă găsesc inima!» I-am spus să caute un pic mai bine, apoi mi-a zis: «Inima dumneavoastră e cu 5 cm mai jos!» Și i-am răspuns: «Știți de ce? Pentru că port foarte mulți oameni în ea și oamenii ăștia cântăresc foarte mult!»”
„Iubiți și citiți, restul poate să mai aștepte!”, conchide Gabriel Bota.
Foto: Facebook Gabriel Bota, Ovidiu Manoilescu