Disponibila in stare umeda, in conserve, sau uscata, deshidratata, fasolea boabe este cea care este lasata sa se usuce in pastaie inainte de a fi recoltata. Ea reprezinta din vremuri imemoriale un aliment de baza pentru supravietuire si este o sursa bogata de proteine, amidon, vitamine, minerale si fibre. Fasolea saltareata mexicana nu este de fapt fasole: este o samanta care contine larva unei mici molii gri care cauzeaza de fapt “sariturile”. Fasolea boabe este buna pentru inima, circulatia sangelui si hipertensiune. Cand este in conserva, desarati-o!
Care este povestea?
Fasolea este o planta erbacee anuala (Phaseolus vulgaris) din familia leguminoaselor, din care se consuma boabele. Acestea au diverse forme, dimensiuni si culori, in functie de varietate si de zona de origine. Exista peste 1000 de specii de fasole, acestea fiind cunoscute in diverse culturi ca plante leguminoase sau legume.
Primul semn al existentei fasolei in alimentatia umana poate fi atestata in urma cu 20000 de ani. Fasolea lima si pinto au fost cultivate de civilizatiile mexicane si peruviene acum mai bine de 7000 de ani. Exploratorii spanioli au introdus fasolea in Europa din Lumea Noua la 1500. De acolo, comerciantii spanioli si portughezi a transportat-o in Africa si Asia. Statele Unite ocupa locul sase intre producatorii de fasole (boabe) uscata comestibila, dupa Brazilia, India, China, Burma si Mexic.
Continut si consum
Fasolea boabe este ieftina si se poate depozita pentru un timp mai indelungat; ea este una dintre cele mai hranitoare, mai satioase si mai sanatoase legume.
Fasolea are o inalta valoare nutritiva, care, in cea mai mare parte, este data de carbohidrati. Acestia se combina perfect cu cerealele: pastele fainoase impreuna cu fasolea – in mod traditional mancarea saracului in bucataria italiana – au o o valoare nutritiva ridicata, deoarece pastele fainoase adauga aminoacizii care lipsesc din fasole.
Fasolea contine: proteine vegetale, in cantitate mare; saruri minerale, cum sunt cele de fier, indispensabile pentru formarea globulelor rosii si pentru prevenirea anemiei; fibre alimentare, in coaja, care favorizeaza tractul intestinal; vitamine din grupa B, in cantitati semnificativeL B1, importanta pentru metabolizarea zaharurilor, B2, necesara pentru dezvoltarea normala si viata celulelor, B3, care combate colesterolul.
Valoarea energetica a fasolei boabe este de 104 kcal la 100 de g. Fasolea este utilizata pentru prepararea ciorbelor de legume si iahniei sau sub forma frecata (in perioadele de post); se consuma fiarta sau in mancare, ori ca si garnitura. Pastaile intregi se pot consuma numai in primele faze de dezvoltare.
Si fasolea ar trebui consumata intr-un regim mixt. Vegetarienii nu trebuie sa uite sa combine legumele boabe cu unul sau mai multe produse din grupa de alimente elementare – produse lactate, nuci si seminte sau cereale – la aceeasi masa.
De ce ar trebui sa consumam fasole?
Fasolea este una dintre putinele legume care este bogata si in proteine si in fibre, solubile si insolubile, care duc la reglarea si controlul colesterolului si reduc riscul aparitiei anumitor tipuri de cancer; ea este de multa vreme un remediu pentru constipatie, fiind un laxativ, deoarece este bogata in fibre. Doua lingurite de fasole rosie va ofera de patru ori mai multe fibre decat o felie de paine integrala!
Persoanele care manaca fasole periodic, mai mult decat oricare aliment, au o viata mai lunga, indiferent de etnie. Pentru diabetici, fasolea boabe reprezinta o forma excelenta de amidon, deorece se digera usor si incet si se transforma in cantitati relativ mici de zahar. Persoanele care manaca fasole sunt mai puti supraponderale decat cele care nu includ fasolea in dieta zilnica.
Consumul de fasole ajuta la functionarea sanatoasa a inimii; exista reduceri semnificative in colesterolul total si LDL in cazul persoanelor care au inclus fasole in dieta. Fasolea este recomandata in dietele pentru scaderea tensiunii arteriale.
Tot consumul periodic de fasole este asociat cu reducerea riscului de aparitie a cancerului mamar pentru femeile trecute la postmenopauza.
Sugestii si recomandari de stiut:
– Fasolea uscata este disponibila gata preparata, fie in conserve, fie congelata.
– Fasolea boabe poate fi pastrata cel putin 12 luni in locuri racoroase si uscate.
– Fasolea conservata poate fi pastrata cel mult 12 luni.
– Fasolea gatita poate fi pastrata in frigider maximum cinci zile, iar cea congelata maximum sase luni.
– Adaugati cimbru de gradina la fasolea gatita pentru a reduce eliminarea gazelor.
– Se poate reduce cu pana la 40 % cantitatea de sare prin clatirea boabelor de fasole din conserva; clatirea boabelor poate reduce si producerea gazelor.
– Folositi o oala sub presiune pentru a reduce timpul de preparare.
– Unele soiuri de fasole trebuie inmuiate cu cateva ore inainte de a fi preparate.
– Nu adaugati sare sau legume acide, cum ar fi rosiile, pana ce fasolea este bine fiarta, pentru a nu se prelungi perioada de fierbere.
– Supa de fasole si cu chili sunt doua dintre retetele cele mai populare cu fasole. La romani cele mai pretuite mancaruri cu fasole sunt ciorbele, iahnia cu ciolan afumat si fasolea frecata (de post).
.ro