Modul de comunicare a măsurilor luate de guvernanți în privința restrângerii drepturilor cetățenilor este unul cât se poate de impropriu: seară de seară, cei trei reprezentanți ai Grupului de Comunicare Strategică (GCS), ministrul de Interne Marcel Vela, secretarul de stat Raed Arafat și chestorul șef de poliție Bogdan Despescu, anunță noi măsuri restrictive, prin updatarea o dată la câteva zile a Ordonanțelor Militare. Astfel, în vreme ce o ordonanță o înlocuiește pe alta, iar „revizuirile și adăugirile” curg în neștire, oficialii sunt trași de mânecă pentru a dezvălui noile prevederi ale viitoarelor ordonanțe, anunțate în prealabil, aproximate în discursurile sacadate, pline de blocaje, ale ministrului de Interne, Marcel Vela.
Dincolo de orice prevedere, modul lipsit de transparență în luarea deciziilor, precum și interdicția expresă formulată de Ministerul de Interne pentru autoritățile din teritoriu, de la Instituția Prefectului la autoritățile locale și județene, de a se pronunța pe marginea situației generale cauzate de infecția cu COVID-19, au generat un val de nemulțumiri în rândul mass-media din România.
Măsurile liberale de a practica politica „pumnului” în gură nu vizează doar situația privind „Ciuma Galbenă”, precum numărul de cazuri infectate cu COVID-19, ci și detalii privind achizițiile publice în această perioadă, încheierea contractelor pentru furnizarea de echipamente pentru cadrele medicale, dar și situația privind decesele cauzate de COVID-19: ce se întâmplă cu persoanele care au pierdut lupta cu viața în urma infectării cu virusul ucigaș, unde și cum sunt acestea incinerate etc.
Faptul că până și fărâma de democrație românească este pe cale de a se spulbera a fost semnalat recent și de către liderul sindicatului polițiștilor din România, „Diamantul”, Emil Pascuț, care a criticat intentia ministrului Marcel Vela de a elimina, pe durata stării de urgență, obligația legiuitorului de a posta, în transparență decizională, actele normative pe care urmează să le adopte.
Aceasta propunere figurează într-un proiect de OUG postat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
„Poate or fi unii care apreciaza ideea. Mie mi se pare insa ca ma intorc in timp, pe vremea lui Ceausescu. Mai ales ca observ si cum restrange Vela, putin cate putin, prin proiecte de OUG nascute din frustrarile si ignorantele unor incompetenti din aparatul central al MAI, unele drepturi esentiale ale politistilor si ale cetatenilor in general (a se vedea tentativa de renuntare la dialog social si transparenta decizionala) care nu au o justificare legitima in “starea de urgenta”. Daca e urgenta, reduci perioadele de dialog si transparenta, dar nu elimini complet aceste obligatii ale institutiilor publice.
Pentru ca ele sunt mecanisme esentiale de guvernare democratica, de protectie a cetatenilor impotriva abuzului statului. La ele nu se renunta. Decat daca dormi sub perna cu poza lui Ceausescu”, a notat recent Emil Pascut pe pagina oficială a sindicatului „Diamantul”.
De altfel, acesta s-a referit și la solicitarea perfect nelegală a ministrului Marcel Vela, de difuzare pe străzi a imnului național de două ori pe zi, în perioada stării de urgență, în condițiile în care în legislație sunt enumerate situațiile în care se poate difuza imnul. Iar starea de urgenta nu se numără printre acestea.
Judecătorul clujean Cristi Danileț, care a atenționat opinia publică în privința restrângerii drepturilor pe perioada stării de urgență, consideră că întrucât această situație poate dura și câteva luni este dezirabil ca autoritățile implicate să stabilească și să facă publice în mod clar și transparent, înainte de adoptarea noilor norme privind restrângerea drepturilor, regulile potrivit cărora aceste reglementări sunt adoptate.
Desigur, după cum precizează judecătorul clujean, aceste măsuri instituite de autorități trebuie respectate, dar întrucât situația actuală este departe de a se fi încheiat încă, modul de adoptare, dar în special regulile potrivit cărora sunt adoptate aceste reglementări speciale trebuiau să devină publice înainte ca Ordonanțele militare să fie înnoite una după alta, aproape zilnic.
România a activat recent articolul din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acesteia în condiţiile stării de urgenţă decretate ca urmare a coronavirusului. După cum a apreciat judecătorul Cristi Danileț pe propriul blog, practic, România se sustrage de la orice formă de ocrotire a drepturilor sau de răspundere ulterioară pentru încălcarea acestora în timpul stării de urgență, recurgând la o cale nepotrivită de sustragere de la necesitatea respectării unor angajamente internaționale.
„Pe data de 16 martie 2020, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei invoca nevoia de solidaritate și solicita statelor membre protejarea drepturilor omului chiar în perioada combaterii COVID-19. (…).
Drepturile care trebuie respectate și în perioada derogării sunt: la viață, la interzicerea torturii, la interzicerea sclaviei, la nepedepsirea unei persoane fără lege, la imposibilitatea de a se introduce pedeapsa cu moartea, la imposibilitatea de a pedepsi o persoană de două ori pentru aceeași faptă. Ulterior notificării, pentru celelalte drepturi nu mai există garanții suficiente în România. (…).
Primul act normativ emis după declanșarea actualei crize este Ordonanța militară nr. 1/2020 emisă de ministrul de interne, care este un civil, în situația de urgență prin care trece România și care cuprinde măsuri de limitare a libertății de circulație și de adunare adresate civililor. Este inexplicabil de ce un ministru trebuie să emită ordonanțe, când asemenea acte normative revin Guvernului. Este neclar de ce o instituție civilă emite acte considerate militare, deși ele nu se adresează forțelor armate. Da, când a fost redactată OUG nr. 1/1999 poliția era militarizată și ordinele ierarhice puteau fi considerate militare, dar și atunci ele aveau ca destinatari trupele de poliție, nicidecum civilii; din păcate, modificările legislative din anul 2004 au ignorat demilitarizarea poliției, iar dpdv juridic limbajul legal este acum profund defectuos. Mai mult, dacă s-ar contesta în justiție un asemenea act pe motive de ilegalitate, procesul ar fi unul de durată, iar aplicarea lui nu ar putea fi suspendată în perioada procesului ca în cazul altor acte administrative, căci acest lucru este exclus în mod explicit pentru actele vizând starea de urgență prin art. 5 alin. (3) din Legea 554/2004.
Este de remarcat că România avea deja mecanisme legale care permiteau luarea unor restricții fără a suspenda aplicarea CEDO. Astfel, potrivit art. 53 din Constituția României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori prevenirea consecinţelor unui dezastru deosebit de grav. Ca urmare, fie Parlamentul prin Lege, fie Guvernul prin O.G. sau prin O.U.G. ar putea lua oricând asemenea măsuri.
Însă, în condițiile în care România nu mai respectă mecanismul de protecție a drepturilor omului ca urmare a derogării de la CEDO și din cauza unei legislații – redactată defectuos – care este aplicabilă în stare de urgență, se ajunge ca restrângerea sau chiar eliminarea unor drepturi să fie decise de către un ministru, printr-un document administrativ necenzurabil legal și greu cenzurabil juridic. De aceea, cred că România trebuia să anunțe ONU și Consiliul Europei că e firesc ca anumite drepturi ale omului să fie afectate în timpul stării de urgență, nicidecum să notifice la modul general – cu privire la toate drepturile, cu excepția celor șase menționate mai sus – că derogă de la respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului în această perioadă. Invocând aplicarea art. 15 din CEDO, practic România se sustrage de la orice formă de ocrotire a drepturilor sau de răspundere ulterioară pentru încălcarea lor în timpul prezentei stări de urgență. În felul acesta, cred s-a găsit o cale nepotrivită prin care țara noastră să se sustragă de la necesitatea respectării unor angajamente internaționale”, argumenta recent pe blogul personal, judecătorul clujean Cristi Danileț.
Recent, pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a fost publicat un proiect de OUG prin care se propune eliminarea pe durata stării de urgență a obligației legiuitorului de a posta, în transparență decizională, actele normative care urmează să fie adoptate.
